Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Istoria se poate... „găti” şi „cu gust”! Continuă şi luni, cu intrare liberă, seria interesantă de conferinţe „Cum s-a creat România”, proiect al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale.

Am asistat la câteva expuneri care atrag neaşteptat de mult public tânăr – nu lipsesc, firesc, studenţii la Istorie -, dar şi iubitori ai acestor poveşti inedite, bine spuse şi bine de spus! Ultima văzută şi ascultată, pe 26 februarie, cu titlul „Politică şi insecuritate în România Mare - Problema comitagiilor bulgari”, marca exact un an de la startul proiectului – remarca atunci conferenţiarul ediţiei, conf. dr. habilitat Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei. În 2018, „gheaţa” a fost spartă de acelaşi cercetător, cu o temă din aceeaşi „gamă” de subiecte: „Cum am dobândit Cadrilaterul”. Departe de a se plictisi, revenirea în acelaşi spaţiu temporal-geografic a stârnit iar publicul, care a pus întrebări. 

Domnul Cadrilater şi pasiunea pentru aromânii noştri

Este molipsitoare pasiunea cu care Negoiţă vorbeşte despre Cadrilater, Dobrogea, aromânii de ieri şi de azi (a reuşit de altfel să aducă la Galaţi formaţii folclorice aromâne din Dobrogea)! la finalul „orei” susţinute (cu ceasul în mână) în Lapidarium, printre stele de marmură, s-a cerut şi un „bis”! Documentarea, în ţară şi în Bulgaria, pentru curajosul său volum lansat în 2009, „Ţara uitată. Cadrilaterul în timpul administraţiei româneşti 1913-1940”, Editura Fundaţia „Scrisul românesc”- Craiova, cea mai cunoscută carte a sa, e premiată. Pe okazii.ro cartea apare cu stocul epuizat, în ciuda preţului. Librăriile Humanitas apreciau că a fost în topul celor mai vândute 10 cărţi de Istorie în aceste librării! Când istoria „doare”, atrage magnetul relatărilor sincere, vorba regretatului istoric Florin Constantiniu. „Vă voi spune o poveste. Poveste adevărată” – astfel şi-a început expunerea conferenţiarul. Cum am pierdut, din dezinteres şi prostie, palatul de la Balcic, cum am câştigat şi cum am pierdut Cadrilaterul, abuzurile şi greşelile bulgarilor şi ale românilor, răzmeriţe, crime, spioni, bolşevizare... „Măi băiete, ai curaj!” – îşi aminteşte că i-a spus primul cititor al cărţii, istoricul Gheorghe Buzatu. Se spuneau pentru prima oară atâtea lucruri sincere, chiar „deranjante”. 

Un jurnalist român din Odessa făcea un bilanţ

După a doua conferinţă din acest an, jurnalistul şi scriitorul român din Odessa, Vadim Bacinschi, făcea recent un bilanţ al acestui serial cultural reuşit. Sunt necesare astfel de conferinţe, căci Anul Centenarului Marii Uniri nu a adus „coeziunea românilor”, remarca scriitorul ziarist, scriind înţelept: „Nici viitorul nu mai este ce-a fost odată!” El scria în publicaţia „Ora 25”, a Societăţii Jurnaliştilor din Galaţi,  „Suntem încă la Centenar România şi conferinţele publice organizate în ianuarie şi februarie 2019 la Galaţi, de către Muzeul de Istorie şi Direcţia de Cultură, ne reamintesc câteva dintre reperele forte ce au punctat „Cum s-a făcut România Mare”. „Un succes de public notabil”, titra activistul cultural. Cu prelegeri ale unor „invitaţi de marcă” din toate regiunile istorice ale României, inclusiv din Cernăuţi.

Citit 840 ori Ultima modificare Luni, 18 Martie 2019 19:37

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.