Basoreliefurile istorice gălăţene, de la Cahul la Constanţa

Basoreliefurile istorice gălăţene, de la Cahul la Constanţa
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

În ziua de Bobotează, un brad împodobit cu 16 basorieliefuri ale unor personalităţi istorice, de la Burebista la generalul Grigorescu sau la regina Maria, a fost înălţat de către membrii Asociaţiei Frontiera gălăţeană, la biserica fortăreaţă Sfânta Precista, la slujba de sfinţire a aghiasmei.

Cu sprijinul părintelui protopop Eugen Buruiană şi cu binecuvântarea Î.P.S. arhiepiscop Casian, "această coloană a celor mai importante personalităţi istorice", de Bobotează a fost plasată, de către Aurelian Niculescu, ofiţer în retragere, administrator al Asociaţiei Frontiera Gălăţeană şi Marius Crudu, vicepreşedinte al Asociaţiei Danubiana Galaţi, care activează în cadrul I. J. S. U. Galaţi. Ca de obicei, lucrările de artă sunt realizate fără niciun leu primit de la bugetul local, în schimb, probabil în timpul aruncării crucii în apă, cineva a furat panglica tricoloră şi cetina, am aflat de la preşedintele Asociaţiei Frontiera gălăţeană, col. (r) Didel Bădărău.

A fost şi o „avanpremieră”, chiar la sfârşit de an: prezentarea bradului încărcat nu de poame, ci de istorie şi de artă, în curtea sediului Poliţiei de frontieră, lângă Turnul de televiziune. Un arbore al vieţii, „o coloană a făuritorilor de istorie şi de neam, a celor care au păstrat peste veacuri credinţa noastră ortodoxă”. Ocazie cu care mai mulţi colaboratori ai asociaţiei, de la IJSU, Jandarmerie sau civili, au primit diplome, înmânate de către preşedintele asociaţiei.  Realizate de către cunoscuţi artişti plastici gălăţeni, peste 40 de basoreliefuri gălăţene au fost donate în ultimii ani cu generozitate unor şcoli şi instituţii din municipiu, dar şi în ţară, de pildă la mănăstirea Macronia, unde pot fi admirate de la mare distanţă de pe Dunăre, sau au fost aburcate cu greutate tocmai în munte, la cetatea lui Ţepeş, Poienari, aproape de stele, ori peste Prutul frăţesc, la Universitatea „Bogdan Petriceicu Haşdeu” din Cahul.

Generalul Grigorescu a ajuns din Galaţi la Muzeul militar constănţean

Un basorelief cu chipul generalului Eremia Grigorescu, născut la Golăşei, la Târgu Bujor, cu adolescenţa petrecută la Galaţi, unde a urmat Liceul „Vasile Alecsandri”, viitorul general locuind pe dispăruta stradă Mazepa, apoi pe Militară – astăzi, Armata poporului, a fost dezvelit în decembrie pe unul dintre pereţii filialei Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I” din Constanţa, chiar înaintea sfârşitului de an, cu ocazia tradiţionalei întruniri anuale a Asociaţiei Culturale Tomis, care şi-a deschis o filială şi la Galaţi. Col. (r) Aurelian Niculescu, membru al Asociaţiei Frontiera gălăţeană, jucând rolul generalului, în uniformă, a adus de la Galaţi salutul colonelului Bădărău şi a dezvelit, împreună cu directorul muzeului, Costin Scurtu, membru de onoare în Sfatul bătrânilor, inspirat din tradiţia dacică, în Asociaţia Tomis, al cărui preşedinte este neobositul Radu Covaliu, om al mării şi al prieteniei. 

Col. (r) Aurelian Niculescu, administrator la Frontiera gălăţeană, a anunţat un proiect neobişnuit: deoarece generalul Grigorescu a urmat cursuri universitatre la Sorbona, asociaţia va duce şi acolo, în acest an, un basorelief cu chipul eroului de la Mărăşeşti, la un veac de la trecerea sa în eternitate,  la 21 iulie 1919!

În muzeu am avut parte şi de spectacolul incredibil de mânuire a sabiei sale căzăceşti şaşka, realizat de către preşedintele filialei Galaţi a asociaţiei Tomis, Theodor Bolea, tânăr absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Juridice, Sociale şi Politice şi al unei şcoli de gladiatori, la Roma. Participanţii au apucat să se bucure şi de piese de Chopin, la pian evoluând micuţa Andra Brianna Tiu, Colegiul National de Arte „Regina Maria”, Constanţa, cea poreclită în asociaţie „Duracell”, pentru că la fel de bine mânuieşte un gladius, sabia scurtă romană, dar şi cartea. Ca de obicei, Col. (r) Adrian Tăbăcaru, vicepreşedinte al filialei gălăţene a Asociaţiei Tomis, a ştiut să evoce trecutul eroic. „Vă mulţumesc pentru că aveţi mândria de a fi tomitani!” – a spus managerul muzeului.

Citit 2854 ori Ultima modificare Vineri, 10 Ianuarie 2020 18:40

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.