”Am fost, le-au văzut, le-au plăcut, le-am donat, am plecat” – aşa rezuma ceea ce am putea numi “Acţiunea Cuza” col (r), fost şef al Poliţiei de Frontieră gălăţeană Didel Bădărău, preşedintele asociaţiei ”Frontiera Gălăţeană”, asociaţie ai cărei membri au realizat iarăşi, pe banii lor, o serie de basoreliefuri istorice, aşa cum ne-au obişnuit deja, în numeroase acţiuni în ţară, din Macronia la cetatea Poienari, din Bucureşti la Galaţi şi chiar peste Prut.
În prezenţa primarului urbei, avocatul Dumitru Boroş, care a salutat cu căldură acest gest care “face” de fapt Istorie, şase basoreliefuri cu chipul domnului Unirii au fost dăruite unor instituţii bârlădene, după ce au fost străjuite la ceremonie de reprezentanţi a două asociaţii de voluntari gălăţeni: col. de grăniceri (r) Aurelian Niculescu (cel care face efortul de a turna de fiecare dată, în grădina sa, basoreliefurile cu portretele multor personalităţi istorice fundamentale, de la Burebista la Regina Maria, după matriţa realizată de sculptorul şi profesorul gălăţean Mugurel Vrânceanu) şi col (r) Adrian Tăbăcaru, vicepreşedinte al Asociaţiei culturale Tomis Constanţa, filiala Galaţi, care a explicat acum rostul unor piese din echipamente militare de odinioară, dar şi rostuiri ale vechii noastre demnităţi naţionale, în cuvinte care să trezească interesul celor prezenţi. Tăbăcaru a prezentat realizările domnitorului în privinţa Armatei şi în materie de uniforme, a vorbit despre influenţa franceză. Primul, îmbrăcat în uniformă de grănicer de Dunăre, al doilea, de sergent de artilerie, ambele din vremea lui Cuza. Ca de obicei, imaginile vii ale unui trecut glorios au făcut mare impresie. A fost onorat şi de către viceprimarul Roxana Miron Feraru.
Pe site-ul bârlădean robo-stiri.ro a apărut consemnat, sub titlul ”O ALTFEL DE SĂRBĂTOARE”, despre evenimentul din 24 august de la sediul administraţiei publice bârlădene, cu o largă participare a mai multor entităţi culturale, din Educaţie şi militare: ”Cu ocazia împlinirii în acest an a 200 de ani de la naşterea domnitorului Al.I.Cuza, fiu al Bârladului, Asociaţia ”Frontiera Gălăţeană”, în parteneriat cu Asociaţia Tomis – Filiala Galati a făcut o donaţie impresionantă. (…) Lecţia de istorie oferită de reprezentanţii asociaţiilor gălăţene a fost una care nu ar fi trebuit ratată de nimeni!” viceprimarul. Evenimentul fusese planificat pentru programată pe 20 martie, ziua de naştere a domnitorului, fiind însă amânat din pricina pandemiei. Operele de artă şi de învăţătură au rămas la Primărie – pentru Casa Memorială Cuza – la Poliţia Localã, CARP „Elena Cuza” Bârlad, UM 01458 Bârlad, Academia Bârlădeană şi Liceul Tehnologic „Al.I.Cuza”.
Edilul Bârladului le-a mulţumit gălăţenilor care “au ieşit în întâmpinare” bârlădenilor, într-o perioadă când, din pricina pandemiei, tradiţionalele acţiuni culturale dedicate domnitorului Cuza nu se pot desfăşura la obişnuita înălţime. Primarul speră că acesta este începutul dezvoltării unor relaţii viitoare culturale puternice între Bârlad şi Galaţi.
Dovezi “cvasi-inedite” privind naşterea Domnitorului!
Un moment unic a fost prezentarea unor dovezi inedite privind naşterea bârlădeană a lui Cuza, arătate şi explicate de către dna prof. dr. în Istorie Elena Monu, preşedinta Societăţii Culturale Academia Bârlădeană, preşedintă a Comisiei de Cultură a Consiliului Local Bârlad, membră a Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” din Iaşi. Un document ”cvasi-inedit”, cunoscut doar de câţiva bârlădeni şi neconsemnat în presă, care nu se găseşte în Muzeul de Istorie gălăţean: documente ale domnitorului, găsit în arhive la Viena de Florica Aurica Ichim. Exilat, domnitorul cumpărase, într-un cartier rezidenţial vienez, o vilă. Românul exilat fusese obligat să depună la Primăria Vienei documentele personale. În scriere gotică, în germană, “Alexander Johannes Cuza”, fost “furst” (prinţ) român, dar şi “Helene Cuza”, născută Rosetti, îşi treceau şi obârşia. ”Sunt patru documente care demonstrează că s-a născut la Bârlad”, a declarat preşedinta Academiei Bârlădene.
