Evaluaţi acest articol
(8 voturi)
3 comentarii

Alături de alte două instituții de cultură din municipiul Tecuci – Biblioteca Municipală ”Ștefan Petică” și Casa de Cultură – , Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" urma să fie așezat în ”patul lui Procust” al ”reorganizării”, adică introdus într-o ”căciulă” comună: un centru cultural.

O scrisoare a primarului municipiului, prin care solicitase Ministerului Culturii, Direcția Patrimoniului Cultural, în data de 8 ianuarie, avizul favorabil pentru această comasare, a dus însă la reacția francă a directorului interimar Daniel Dojan, care a trimis pe 2 martie o adresă către minister, în care semnala practic ”desființarea” a muzeului, ceea ce în adresa primarului se numea ”reorganizare”, cu pierderea personalității juridice a Muzeului, precum și a statutului de muzeu, ca secție într-un ”Centru Cultural”. ”Nu suntem de acord cu desființarea muzeului”, scria pe șleau directorul Dojan. 

Administrația locală tecuceană, nevoită, desigur, să taie din cheltuieli din cauză de pandemie, s-a gândit, vorba românului pățit, ”să se ieftinească la făină și să se scumpească la tărâțe”! De unde să taie? Cultura ”nu doare”, nu e bună de mâncat, deci de aici se poate... tăia, kulturnic! Cu tot respectul, nu mi se pare firesc să amesteci mere cu pere, chiar dacă și unele, și altele sunt tot fructe. 

Dacă ar fi să judecăm strict aritmetic, cu abacul de pe vremea lui Dej, aceste instituții, toate de cultură, însă cu specific și nevoi diferite, ar putea fi comasate, de ce nu, cu piețele sau cu cimitirul, cu publicul ar lucra... portarii sau s-ar introduce autoservirea. Lăsând gluma (amară) la o parte, este de observat, cu îngrijorare, că astfel de ”reforme” se extind în țară! 

Economie nu înseamnă... sugrumare culturală!

Aproape 58.000 de piese din patrimoniul Muzeului de Istorie ”Teodor Cincu” – Tecuci (în valoare de peste 490.000 lei, dar, desigur, mult mai prețioase ar apărea pe piață decât în rafturi), unele extrem de rare și toate valoroase, au fost în pericol să rămână doar niște... ”bunuri de inventar”, prin ”reorganizarea” Muzeului – trăgea un semnal de alarmă managerul instituției de cultură, arhivistul Daniel Dojan, a cărui activitate privind extinderea legăturilor cu publicul și pătrunderea în școli o remarcasem.

Muzeul, excelent reabilitat, și încă pe bani europeni, este o instituție de elită care oricum funcționa cu personal redus, în 10 oameni, nu în 12, cum prevedea schema, ba chiar proiectul european cerea dezvoltarea instituției, inclusiv prin adăugarea câtorva posturi de specialiști! Până în 2022, termenul de garanție al proiectului finanțat de UE, Muzeul nu are dreptul să primească bani pe biletele de intrare ale vizitatorilor, însă a câștigat fonduri serioase din lucrările de descărcare arheologică, lucrări care trebuie continuate.

Arhivistul a invocat instaurarea unui ”vid cultural”, lipsind și școlile de ”un partener activ” pentru ”altfel” de lecții de Istorie, încetarea unor  colaborări cu alte instituții, piesele din patrimoniu devenind simple bunuri de inventar, iar lucrările arheologice, aducătoare și de fonduri la Muzeu, pe lângă valori istorice, nu ar mai continua!  ”Un act imoral și posibil ilegal”, care ar fi însemnat și ”transformarea posturilor în posturi administrative”.

CNMC salvează autonomia Muzeului!

Iată că se face deja dreptate tecucenilor, în numele legii, al logicii și al bunului-simț:  Muzeului de Istorie ”Teodor Cincu” din Tecuci i s-a recunoscut oficial dreptul de a exista și în continuare de sine stătător!

Astfel, la demersul făcut de managerul interimar al Muzeului, arhivistul Daniel Dojan, Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor (CNMC) din România de pe lângă Ministerul Culturii a răspuns: ”CNMC nu avizează solicitarea pentru că propunerea Primăriei este în contradicţie cu prevederile Legii 112/2000 şi nu conduce la condiţiile de protejare a patrimoniului şi punerii lui în valoare".  

Intenția edililor tecuceni de a economisi puțin din buget pe seama drepturilor publicului la accesul spre cultură, de tipul tăierii cozii pisicii pentru economia la încălzire, practicat de Hagi Tudose, s-a lovit și de reacția directorului muzeului, care nu s-a temut să ia atitudine. În loc să se mărească schema muzeului, spre dezvoltarea serviciilor publice oferite, așa cum cere proiectul de finanțare europeană aflat în derulare, instituției de cultură, și așa cu schemă incompletă, i s-ar fi redus, prin comasare, și șansele de a derula proiecte și parteneriate necesare! ”Punctul de vedere al muzeului este îndreptăţit” – mai găsim în răspunsul CNMC.

Testamentul primarului Cincu trebuie respectat

Un (alt) primar, Teodor Cincu, parlamentar și filantrop al municipiului și al fostului județ Tecuci, donatorul, în 1934, către Primărie, al clădirii muzeului, cerea prin testament: ”În caz când Primăria orașului Tecuci acceptând această donațiune nu va respecta și îndeplini condițiile sub care fac această donație sau va schimba destinația imobilului, atunci această donațiune va fi revocată și desființată pentru neîndeplinirea condițiunilor, de mine sau de moștenitorii mei după moartea mea.”

Semnalam recent și faptul că Muzeul scoate acum Tecuciul, județul și România în lume, fiind invitat să expună la Muzeul de Arheologie din Madrid 37 de piese prețioase din patrimoniul său, de la obiecte din neolitic, rezultate din săpăturile arheologice din zone limitrofe municipiului, la automobilul EGO fabricat în 1927, în uzina germană de avioane „Mercur“, bolid ce atingea… 50 km./h – mai există un singur exemplar, la Muzeul Tehnicii din Berlin. În excelentă stare de funcțiune, a ”jucat” chiar într-un film de Nae Caranfil! Evenimentul expunerii la Madrid este organizat de Muzeul Național de Istorie a României, sub coordonarea Ministerului de Externe și sub patronajul Președinției, în parteneriat cu Muzeul tecucean.

Pandemie... re-organizatorică?

Suflăm cumva în iaurt? Să nu suflăm însă prea târziu! Am încercat să vedem ce se întâmplă... și peste gard. Astfel, o nouă ”pandemie” a ”reorganizării” pare contagioasă: una a sărăciei de idei, doar cu "tăieri"!

În 8 ianuarie, Brîndușa Armanca, autoarea a șase cărți despre jurnalism, fost manager al TVR Timișoara, semnala, pe site-ul europaliberă.org, că la Oradea se reduce personalul din Social și Cultură - din teatre, de pildă, iar Muzeul Țării Crișurilor a rămas cu 101 posturi din 130, că sunt "absorbite" revistele "Familia", unde a debutat cândva Eminescu, și "Várad" de Biblioteca Județeană "Gh.Șincai", ca departamente. "Azi în Oradea, mâine-n toată țara" - trăgea semnalul de alarmă în "Libertatea" din 26 februarie și Valer Simion Cosma, istoric și antropolog. El ne lămurește că, "potrivit Codului Administrativ, Legea 62/2011 a Dialogului Social, așa cum a fost croită de Guvernul Boc în anii precedentului val de austeritate și restructurări, nu prevede obligaţia instituţiilor publice "de a consulta angajaţii cu privire la reorganizarea" acestora, ea fiind aplicabilă exclusiv "întreprinderilor care au cel mult 20 de angajaţi" - este și cazul Muzeului tecucean "Teodor Cincu", care are 10 angajați, față de 12, la cât are dreptul; ca să nu mai vorbim de câți ar mai fi nevoie în plus pentru o dezvoltare și mai ambițioasă.

Să fie un sistem al "recuperatorilor" pentru bugetul Administrației care se extinde tiptil în țară? "Problema e că, după cum era de așteptat, ceea ce s-a petrecut la Oradea a inspirat reforme similare și în alte județe, autoritățile locale (primării și consilii județene), mai vechi sau mai proaspete, apucându-se degrabă de organizat și eficientizat instituțiile de cultură din subordinea lor. Și nu e vorba doar de tradiționalele schimbări de gardă la vârful instituțiilor, determinate de schimbarea culorii politice a administrațiilor județene, ci inclusiv de proiecte ambițioase de reorganizat instituții, prin comasare și înființare de noi structuri (direcții), care să preia din atribuții, personal etc.", scria Valer Simion Cosma, care adăuga: "Frica a început să bântuie prin instituțiile de cultură, din cauza presiunilor la care sunt supuși directori și angajați, după cum lasă să se înțeleagă unele voci din sistem, precum și din cauza a ceea ce deja se întâmplă la Oradea și în alte locuri".

Citit 2308 ori Ultima modificare Luni, 15 Martie 2021 17:19

3 comentarii

  • postat de bosorugu Duminică, 14 Martie 2021 14:44 79.115.216.*** Link la comentariu
    0
    2

    Sa nu uiti ... "Darie (sorin)": Hitler, dixit: cand aud de cultura imi vine sa pun mana pe pistol. Asa au facut tovarasii kulturnici din 1945 incoace: intelectuali, profesori, invatatori, medici, sunt plaga societatii care "munceste cu secera si ciocanul". Nu conteaza cultura si istoria romanilor ci cate saibe faci, mai nou cate verze cumparate cu un leu le vinzi cu 2 si, evident, nu platesti taxe ca esti liberal sau usr-ist.

    Raportează
  • postat de Tecucean get beget Duminică, 14 Martie 2021 07:39 5.13.205.*** Link la comentariu
    0
    4

    De ce sa nu se înceapă cu reducerea cheltuielilor de sus, de la salariile mari? De la primar, vice, șefi serviciu sau birouri?!
    Și ce treabă are scula cu prefectura? Muzeul cu casa de cultura, casa de cultura cu biblioteca?
    Asta înseamnă să ții de scaun cu orice preț.

    Raportează
  • postat de Sorin Sâmbătă, 13 Martie 2021 16:06 89.136.0.*** Link la comentariu
    8
    2

    Totul este frumos cand mergi la biblioteca sau cand mergi la muzeu.
    Dar cineva trebuie sa plateasca salariile muzeografilor, bibliotecarilor, directorilor, economistilor angajati la aceste institutii.
    Orasul Tecuci trebuie sa poata plati acesti bani. Cand nu esti un oras cu un buget generos incerci sa faci economii. Reporterul trebuia sa spuna si care sunt cheltuielile salariale pentru aceste institutii.
    Salariile celor angajati in aceste institutii sunt mai mari decat cele ale angajatilor din industrie si nu este normal.

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.