Puțină istorie. Recentă. În luna ianuarie 1990, după numai câteva săptămâni de la memorabila dată de 22 Decembrie 1989, se înființa la Galați Editura și Imprimeria "Porto-Franco", firmă condusă de ing. Radu Mihăescu, un adevărat prieten al oamenilor de spirit, plecat prea devreme dintre noi. Or, una dintre cele dintâi decizii ale noii instituții culturale a fost înființarea revistei "Porto-Franco", un vis vechi al scriitorilor din aceste locuri. Cel dintâi număr a fost scos în luna februarie 1990. De atunci, publicația, care aparține de Societatea Scriitorilor "C. Negri" Galați, a apărut (aproape) neîntrerupt, până acum fiind scoase 300 de numere.
Despre cel din urmă, editat recent, vom relata succint în cele ce urmează. Editorialul este semnat de redactorul-șef al revistei, Sterian Vicol ("O corabie și navigatorii săi"), text care aduce, între altele, un pios omagiu foștilor colegi de scris care au contribuit la apariția revistei, părăsind spre regretul nostru această lume: Ion Chiric, Apostol Gurău, Ion Trandafir, Simon Ajarescu, Nelu Oancea, Radu Macovei ș.a. Scriitori din țară (Varujan Vosganian, Cassian Maria Spiridon, Eugen Uricaru și alții) au salutat, prin mesaje de suflet, evenimentul. Un amplu grupaj "In memoriam" este consacrat scriitorului Nicolae Dabija. Poetul Viorel Dinescu este sărbătorit, la împlinirea vârstei de 70 de ani, prin publicarea unor poeme, însoțite și de cronica (lui Adi Secară) la volumul său, "O sută și una de poezii". Revista oferă grupaje lirice semnate de Cassian Maria Spiridon, Angela Baciu, Vasile Burlui, Mihaela Albu, Bristena Georgiana Mantu, Denisa Crăciun (Franța), Florentin Palaghia (Paris), Ion Bâcu (Reni), Ștefan Mitroi, Marcel Miron, Sterian Vicol, Petre Manolache, Diana Trandafir, Cristian Tudor Roșca, A. G. Secară și alții.
Proza este ilustrată de Gheorghe Andrei Neagu (Focșani), Violeta Craiu, Marius Chelaru, Vera Crăciun, Irene Postolache, Mircea Radu Iacoban (pagini de jurnal), Lucia Ovezea, George Coca ș.a. Criticul Constantin Trandafir (gălățean de loc, trăitor la Câmpina) oferă "Pagini despre literatura gălățeană", un periplu necesar celor care cunosc mai puțin viața scriitoricească de azi din acest colț de țară. Criticul Theodor Codreanu este prezent cu eseul "Din mișcarea literară a Vasluiului". Alte eseuri despre fenomenul literar, inclusiv cronici de carte, mai semnează (între alții) Mihaela Albu, Magda Ursache, Dan Anghelescu, Ana Dobre, Adi Secară (de reținut, mai ales, însemnările critice la volumul lui Sterian Vicol, "O sută și una de poezii"), Ovidiu Dunăreanu, Angela Furtună, Constantin Oancă, Anastasia Dumitru, Cristian Livescu, dr. Delia Grigore, Liviu Apetroaie (in memoriam Mihai Ursachi), Nelu Stamate (continuarea eseului "Categorii, genuri și teme majore ale literaturii științifico-fantastice"). De reținut textul Virginiei Chiriac, "Pagini dintr-o posibilă monografie: Sterian Vicol"; fragmentul din revistă se deschide cu poemul "vicolian": "Tot vicolind, tot vicolind/ Mă mușcă lupul din colind/ Și nu știu dac-o fi fiind/ Ochiul candelei s-aprind -/ Tot vicolind, tot vicolind,/ Crenguța ta privesc cu jind/ Cum alții fructul îți desprind/ Că eu rămân orbecăind -/ Tot vicolind, tot vicolind..." Spre finalul acestui număr dens și deosebit din punct de vedere valoric sunt publicate articolul lui Corneliu Stoica, "150 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Mantu" și interviul lui Tase Dănăilă, "5 minute cu scriitorul Vasile Ghica despre Festivalul Aforismului de la Tecuci".
