La o conferință de presă, la Galeria de Artă "N. Mantu", a filialei gălățene a Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România, desfășurate chiar înainte de vernisajului din 24 mai al expoziției omagiale "In memoriam", organizată la șapte decenii de la înființarea acestei filiale cu bun renume în țară, i-am ascultat pe plasticienii Gheorghe Andreescu, președintele filialei, Sava David, până nu demult președinte al filialei, un mai vechi președinte, bunul organizator Ioan Murariu-Neamț, Dan Basarab Nanu, managerul Muzeului de Artă Vizuală, Cătălin Negoiță, directorul Direcției Județeană de Cultură, criticul de artă Mariana Cocoș Tomozei și istoricul și enciclopedistul de artă Corneliu Stoica, care ne-a oferit 70 de ani de istorie de artă locală. Cu stăruința lui Mantu și a altora de a crea "Cenaclul", prima expoziție colectivă, din decembrie ´41, cu începuturi comandate proletar, cu înființarea primului muzeu de artă modernă din țară și curajul deschiderilor spre lume. Criticul Mariana Cocoș i-a evocat, dintre cei cu pânze expuse, pe regretații săi profesori de la Liceul de Artă: Emilia Iacob, Vasile Vedeș, Mihai Dăscălescu, Constantin Dimofte. Sunt prezenţi pe simeze emblematicul Nicolae Mantu și "optzeciștii" sau chiar contemporanii Ioan Simion Mărculescu, Gh. Naum, Nicolae Spirescu, Vasile Neagu, Vasile Onuț, Lola Schmierer Roth, Pașa Smirnov, Maricel Bejan, Silviu Catargiu, Sergiu Dumitrescu, Emilia Dumitrescu, Emilia Iacob, Eugen Holban, Aurel Manole, Mihail Gavrilov, Emilia Dumitrescu, Marcel Grosu, Elena Hanagic, Mihai Gh. Coron. Președintele Andreescu a vorbit despre oferta artistică actuală, David Sava invocând performanțele naționale și internaționale ale acestora.
Am profitat de prezența la conferință a unor gălățeni implicați în fenomenul cultural pentru a trage un nou semnal de alarmă asupra pericolului distrugerii statuii lui Eminescu, ale cărei crăpături, pornind chiar la baza monumentului - primul ridicat Poetului în România - sunt extrem de serioase. Președintele Andreescu s-a plâns că a trimis mai multe "dosare" privind restaurarea și a precizat că statuia avea, originar, soclul mai înalt, cu acces îngrădit.
Am amintit și altă problemă spinoasă care trenează din 1925, cea a Monumentului României Mari din Piața "I. H. Rădulescu", de la Gara CFR, unde există doar o piesă din ansamblu - un soldat din bronz, înarmat. Cum pe simeze era chiar autoportretul lui Mantu, am amintit că pictorul, ca membru al Comisiei de înfrumusețare a orașului, a încerecat, fără succes însă, completarea monumentului. Președintele Andreescu a propus un "tête-à-tête".
Credem că tot un parteneriat, cu niște "têtes" din administrația publică, Ministerul Culturii și plasticienii noștri, ar putea încheia cele două probleme de onoare locală.
