România, cu Arta, sarea și petrolul pe la Expozițiile Universale (7). Pictorul Petrașcu, în „Le Figaro”, cotidian vechi de două veacuri! (FOTO)

România, cu Arta, sarea și petrolul pe la Expozițiile Universale (7). Pictorul Petrașcu, în „Le Figaro”, cotidian vechi de două veacuri! (FOTO)
„Le Figaro”, anunțându-ne venirea, în 24 mai 1925
Evaluaţi acest articol
(2 voturi)

Expoziția Universală (1-6)

Cotidianul ”Le Figaro” din 24 mai 1925, zi de duminică, anunța de pe prima pagină deschiderea Expoziției Universale de la Paris de a doua zi. La interior, la rubrica ”VIAȚA  ARTISTICĂ”, un amplu articol semnat de Arsène Alexandre, critic de artă francez, colecționar, jurnalist și inspector general al muzeelor ​​franceze, se intitula chiar ”L´art roumain, au Jeu de Paume” – numele muzeului care ne găzduia. Ziarul fondat la 1826 (20.000 exemplare din 1921, revigorat de... parfumierul François Coty), se găsește, ca și alte vechi publicații  scanate, în ”paginile”  bibliotecii digitale Gallica, la Bibliothèque Nationale de France.

”Artiști moderni români apar discret în saloanele noastre”

”Să recunoaștem, în afară de cei care au călătorit acolo (în România – n. red.)  –  pentru studiu, puțini dintre noi știau sau măcar bănuiau importanța unor antichități și interesul eforturilor moderne care ni se dezvăluie astăzi. Francezii călătoresc puțin, iar marea artă din trecut a început să călătorească abia recent. Artiști moderni români apar discret în saloanele noastre. Acestea sunt cele două motive principale ale ignoranței noastre și  binecuvântăm acum plăcerea artei, care dublează plăcerea înțelegerii. (...)  A fost nevoie de anumite circumstanțe norocoase, de anumite inițiative iluminate, astfel încât evenimentul s-a putut întâmpla. Domnul Henri Focillon, care a prezidat atât de inteligent destinele Muzeului din Lyon, nu și-a putut inaugura mai bine întoarcerea la Paris ca profesor la Universitate, decât reușind într-un eveniment  pe care chiar a putut să-l studieze și să-l admire. (...) În ceea ce privește cărturarii și înalții oficiali români, aceștia vor vedea, prin expoziția însăși, cu ce inimă concurează și vor ști ce dificultăți formidabile a trebuit să depășească pentru o mai mare glorie artistică a țării lor. Această glorie va fi dobândită de acum înainte”, scria Arsène Alexandre în celebrul "Le Figaro".

Maestrul Petrașcu, citat alături de Tonitza și Pallady

Printre cele numai câteva dintre zecile de artiști români expuși atunci, suntem bucuroși să îl găsim citat de critic și pe tecuceanul Gheorghe Petrașcu: ”A fost de asemenea agreabil pentru noi să constatăm mai bine decât prin relații ocazionale armonia, sensibilitatea și unitatea școlii de pictură modernă – Grigoresco, cu pictură atât de frumoasă în sens rustic, Luchian, plin de forță și de mister, Andreesco, peisagist excelent. Ei au fost excelenții seniori artiști (decedați – n. red.). Dintre artiștii în viață, Ghiatza, Tonitza, Stoenesco, Iser, Pallady, Popesco, Petrasco (s.n.)”... Curajos lucru să publici doar lista scurtă, selectivă! Despre  Art Deco-ul învingător pe toată planeta puteți descoperi imagini fascinante, de acum aproape un veac, într-un scurt documentar, superb! Încercați deci să urmăriţi pe youtube (https://www.youtube.com/watch?v=yHvclqw2N38) un film de Istoria Artei, realizat pentru studenții săi de pictorul Jérôme Bessil, din Montpellier, Franța.  Stilul Art Deco a fascinat și a împânzit lumea, de la celebrul zgârie-nori Empire State Buiding din New York, multă vreme cea mai înaltă clădire din lume, la enorma statuie a lui Iisus de la Rio, turnată la Paris  – cu capul realizat de gălățeanul Gheorghe Leonida (tot la Paris, artistul fusese premiat pentru lucrarea sa intitulată…  “Diavolul”) , până la Mausoleul de la Mărăști, realizat după elegantele desene ale Reginei Maria și până la arhitectura Complexului Țiglina, în stil Le Corbusier, proiect  recompensat  în 1965 cu Marele Premiu al Arhitecților:  astăzi vandalizat, ruinat și uitat fără nicio rușine!

România, prezentă și la alte expoziții universale pariziene

La Expoziția din 1900, pe Rue des Nations a fost ridicat un pavilion-palat special!  Pe site-ul worldfairs.info găsim povestea lui Louis Rousselet despre expoziția deschisă între 15 aprilie și 12 noiembrie, în plină Belle Époque. Arhitectul francez al Pavilionului se documentase în România și se inspirase de la mănăstirea Curtea de Argeș, biserica Trei ierarhi din Iași, precum și mănăstirea Horezu. ”Ușa principală nu era alta decât pridvorul Bisericii din Horezu. Ferestrele le imitau pe cele ale Bisericii Stavropoleos, colonadele de la capete erau atât ale pronaosului din Horezu, cât și ale celei din Argeș”. Turlele elicoidale erau evident inspirate de la Argeș.  O cupolă de 30 m. înălțime, scară spre galeriile de la primul etaj, ”care se termina în două pavilioane elegante”. ”O parte din parterul pavilionului a fost rezervată expoziției de blocuri de sare, ale cărei zăcăminte constituie una dintre bogățiile României. Diferitele soiuri de sare au fost reprezentate de blocuri de diferite dimensiuni, printre care am admirat un glob de doi metri în diametru sprijinit pe un piedestal de 1m, 50 .” Arhitectul pavilionului principal, francezul Jean Camille Formigé, membru al Academiei de Arte Frumoase, a fost autorul proiectului marii sere din Jardin des Serres d'Auteuil, din Paris, a două palate-pavilion pentru Expoziția Universală din Paris din 1889, a mai multor monumente din Cimitirul Père-Lachaise din Paris și a piețelor pariziene. Se vede că suveranul României nu s-a zgârcit...  Tezaurul de la Pietroasa, din aur și pietre prețioase, a fost însă plasat, pentru siguranță, la Muzeul Luvru.  Revista ”Historia” prezenta și ”un pavilion principal regal, un restaurant care înfățișa o casă țărănească cu pridvor, un pavilion al tutunului și un pavilion al petrolului.”  O expoziţie complexă şi o Românie pusă în valoare.

Foto 1, galerie. Pavilionul României din 1900 – imagine postată de Cornel Finichiu. Foto 2. La Expoziția din 1889, la Paris, ”band-ul” lăutăresc al lui Ioniță Dinicu, tătânele lui Grigoraș Dinicu, compozitorul ”Horei Staccato”. Foto 3. Pictorul Gheorghe Petraşcu. Foto 4. Pavilionul din 1937 – se zăreau deja... secera și ciocanul! Foto 5. Concurs de eleganță la 1925, în Paris (sursa, AFP – colecția Roger Viollet). Foto 6. Interior din Pavilionul de la 1900 (sursa, revista ”Historia”):

Citit 801 ori Ultima modificare Duminică, 01 August 2021 11:45

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.