Români pe viață: emigranți în Țara Făgăduinței (3). Repere Ziarele diasporei informau și luminau

Români pe viață: emigranți în Țara Făgăduinței (3). Repere Ziarele diasporei informau și luminau
Indiana Harbour - carte poștală din anul 1900
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

Ziarele în limba română, un capitol aparte în teza de doctorat a regretatei românce-americane dr. Mary Leuca, consacrată emigrației românești spre SUA, document donat Bibliotecii județene "V. A. Urechia", arată importanta influență a acestora pentru noua comunitate. Aici nu apărea numai literatură, ci și știri din America și din România, publicate în limba română. Majoritatea primilor emigranți români era needucată, ziarul devenind  un instrument de informare la îndemână, dar și de instrucție, explică autoarea. În arealul Lake County (astăzi un comitat - un "județ", din statul Indiana, cu aproape 500.000 de locuitori), mulți români colaborau la ziare din Cleveland și Chicago.

"Țesala" și bășcălia pe doi dolari

Un exemplu au fost știrile publicate lunar, câțiva ani la rând, de Olimpiu Clonta, în orașul Gary, Lake County. El a scos revista "Țesala", satirică, dar și de informație. Dr. Leuca a publicat în teza sa imaginea primei pagini a primului număr al publicației, din 1926, în care putem citi un "Răvaș către cetitori": "În traista mea port adevăr, glume și snoave din toate coloniile locuite de români". Nesemnat, autorul se adresează cu apelativul de "nene dragă" prietenilor de care se ținea "ca orbul de gard": "ai să bagi mâna în șerpar și´mi trimiți 2 dolari" pentru revistuță, pișcând astfel orgoliul cititorului cu... "De 20 de ani, în America doară te vei fi ales cu 2 dolari, ce dracu'?" "Țesala" sublinia chiar, orgolios: "Nu procur plăcere de pomană pentru nimeni", urând chiar câte un… junghi celui ce nu se abona!

Cea mai proeminentă publicație românească, care apărea și la data tezei de doctorat din 1979, a fost cea numită "America", scoasă la Cleveland, statul Ohio. Publicația a apărut întâia oară în 1906, sub redacția reverendului Moise Balea și doi ani mai târziu era distribuită și vândută prin The Union of Romanian Societyes of America. Mai târziu, a apărut ca bisăptămânal. Apariția publicației a fost susținută de un emigrant român ajuns aici în 1904, John Sufana, membru al colectivului redacțional.

Am găsit într-un ziar american din 1932 că "moșia", proprietatea lui Sufana, probabil decedat, era "închisă" contabil de administrator, printr-o decizie a Curții de Justiție din Indiana Harbour, judecător fiind A. J. Horsky: soldul de 264,69 dolari, nu mare lucru rămas în urmă la lichidarea averii, se ducea la fiica lui John (Ion), Marie Sufana, din Poiana, România. Și uite așa creștea și România Mare, moștenind...

O poveste despre acel interesant domn Sufana apărea odată cu interviul publicat de "America", în care un român bătrân își amintea cum l-a întâlnit din absolut din întâmplare pe "mister" Sufana în Gara Chicago, într-o noapte a anului 1910: ”Oh my, yes”, a început povestitorul, "acest om, știe inima mea, a salvat ziarul "America". Ziarul era aproape de faliment". În gară, bătrânul emigrant aștepta trenul spre Indiana Harbour, iar celălalt, pe cel de la miezul nopții, spre Cleveland. Sufana i-a spus lui Tomy și însoțitorului acestuia că tocmai încasase o ipotecă pentru casa sa, în valoare de 1.000 de dolari - ăștia chiar erau bani pe atunci! (în 1910, un an de cruntă inflație, cu atât mai neobișnuită fiind donația românului, pe atunci, un Ford model T, popular, costa doar 250 de dolari, iar un Packard, 2.500). Sufana ducea mia sa de dolari (iar mulți țărani emigrau, făceau mia lor de dolari și se întorceau ca să cumpere pământ în țară!) și se ducea să salveze de la falimet un alt ziar, la Cleveland. "O mie de dolari era o sumă mare de bani în acele zile", iar Sufana avea nu mai puțin de cinci copii!

Românii-americani și România Mare

Societățile românești frățești din America militau pe atunci puternic pentru unirea Transilvaniei cu România! A fost organizată atunci National League -  Liga Națională a românilor. A fost concludentă poziția fostului președinte al Societății Transineana, din Indiana Harbour, John Simicin, care amintea că societatea debutase în timpul Primului Război Mondial cu o petiție către președintele Wilson, care spunea apăsat că transilvănenii vor cu Țara! Secretariatul era asigurat de căpitan Vasile Stoica, ce venise din țară spre a cere ajutor pentru transilvăneni, și de Sufana, care tocmai deschisese o "tavernă". O poveste de suflet: în timp ce pleca la un miting, românului adevărat i-a luat foc taverna. El a pus însă jos valiza, a chemat pompierii și, fără să îi aștepte, a luat-o, om de caracter, spre gară!

De la sifon, la francize auto și cinematografie

Unii români deschiseseră în America săli de jocuri, reprezentanțe auto, restaurante sau hoteluri, frizerii, birouri de schimb sau turistice, vindeau francize pentru automobile de lux, doi tineri erau propriii lor distribuitori de sifon sau de bere, alții riscaseră agenți imobiiari, ba chiar apăruseră și câteva case de film românești, încă de prin 1900, la Chicago. Ne întrebăm dacă nu s-ar fi bucurat de celebritate mutându-se în Los Angeles…

Ajuns în 1912, la 17 ani, în America, un român care venise ca să își mărite sora în Ohio nu s-a mulțumit cu cei trei dolari câștigați pentru cele opt ore de muncă zilnice, trimițând prea puțini bănuți părinților de acasă, ci și-a zis că "astfel de muncă nu avea niciun viitor pentru mine" și a deschis un magazin alimentar, în 1930. Și o popicărie, pe care a vândut-o apoi, investind în terenuri și în construcția de locuințe, ajungând bogat după Al Doilea Război Mondial, odată cu marea cerere de locuințe.

(Va urma)

Foto 1, galerie: ArcelorMittal din... Indiana Harbour. Foto 2: Pescari români și mexicani din Texas, la începutul secolului trecut. Foto 3: Certificat feroviar pentru Indiana Harbor, din secolul trecut. Foto 4: "Țăsala", la primul său număr. Foto 5: Despre români, în ziarul ”America”. Foto 6: Emigranți pe Insula Ellis, lângă Statuia Libertății, în 1902 (Sursa foto, ellis.org)

CITEȘTE mai multe din Români pe viață: emigranți în Țara Făgăduinței

Citit 1350 ori Ultima modificare Miercuri, 18 August 2021 21:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.