Datorită a 14 voluntari gălăţeni pasionaţi, aflaţi mereu pe lungi drumuri, cărând voluminoase bagaje cu uniforme şi arme de altădată, pentru care şi-au rupt de la gură nu puţini bani, numele Galaţiului a fost rostit iarăşi, tare şi clar, săptămâna trecută, în uriaşele staţii de pe Stadionul Municipal din Medgidia, în cele patru zile (9-12 septembrie) ale ediţiei a IV-a a Festivalului internaţional "Dapyx", de jocuri şi reconstituiri istorice. Evenimentul a beneficiat de finanţare europeană nerambursabilă, câştigată prin proiectul "Culture in Eternity" de Primărie, în parteneriat cu o asociaţie culturală din Bulgaria.
Peste 270 dintre voluntari ai istoriei au fost şi acum alături. Amfitrion, ca de obicei, bun organizator şi catalizator al acestui summit care transformă participanţii într-o mare familie, cu o reţetă prin care istoria nu este plicticoasă, ci sorbită ca un thriller, a fost prof. dr. Costin Scurtu, istoric, manager al Muzeul Militar Naţional "Regele Ferdinand I", filiala Constanţa, preşedinte de Onoare al Asociaţiei culturale "Tomis" Constanţa, asociație care a avut acum şi voluntari din Arad şi, grupul cel mai numeros, din filiala gălăţeană condusă de Theodor Bolea, cel care se echipează mereu în ţinute-unicat.
Pe stadion, cai, baliste şi catapulte romane, tunuri turceşti, mitraliere, săbii şi baionete, zăngănit de săbii, strigăte, petarde, bubuituri şi fum, tropote de cai, lupte şi prezentări ale echipamentului militar din Antichitate, Evul Mediu, epoca fanariotă, războaiele mondiale, "jucate" cu efort, cu mare grijă şi îndelungi antrenamente, căci zboară săgeţi, explodează petarde, se încing "gladiatorii", săbiile sau baionetele trebuie să pară mortale. De pildă, un armăsar chiar s-a rostogolit, iar publicul a crezut că... aşa a fost scenariul, iar gladiatoarele nu s-au zgârcit la lovituri. Au participat 17 asociaţii de voluntari de la Constanţa, Bucureşti sau Galaţi, de la Mediaş, Sibiu, Sălaj, Sofia sau Plevna din Bulgaria etc., într-o varietate fermecătoare de culori!
Fotografii cu personaje vii
Totul a început cu tradiţionala paradă pe străzile Medgidiei, printre locuitori şi telefoanele lor... fotografice! Şi am avut neaşteptata onoare ca, alături de un tânăr arhitect din Medgidia, să mărşăluiesc pe străzile oraşului ca senator roman, chiar în fruntea "armatei" multitemporale. Maşini de poliţie cu girofar au deschis calea uriaşului şarpe uman din diferite epoci. Am fost străjuiţi chiar de Garda Pretoriană, paza Imperatorului, urmată de purtătorii cu fascii simbolice. A doua zi, am fost onorat să "conduc" de unul singur... "armatele".
Au evoluat şi familii întregi în uniformă, soţi, copii şi seniori! De pildă, chiar preşedintele Asociaţiei culturale "Tomis", Radu Covaliu, i-a avut... sub comandă pe daca sa soţie, Cristina, precum şi pe juniorii săi, dacii Ştefan şi Mihai.
La gălăţeni, hârşitul vicepreşedinte al filialei gălăţene a "Tomis", col. Adrian Tăbăcaru, acum dac într-o zi, ienicer în alta, apoi ostaş de acum un veac, a avut-o "sub comandă" şi pe sora sa, Gabriela Tăbăcaru, "turcoaică" de "Bucureşci" şi, într-o altă secvenţă temporală, soră de caritate în Marele Război. "Instigatorul" înfiinţării la Galaţi a unui grup unic, Garda din vremea lui Cuza, Tăbăcaru l-a interpretat acum şi pe domnul fără coroană Tudor Vladimirescu, trădat şi decapitat, după un scenariu documentat, iniţiat chiar de gălăţean, după cum remarca şi dr. Costin Scurtu. Am avut onoarea să "joc" şi eu sub comanda lui Tudor, pe întemeietorul şcoalei româneşti, Gheorghe Lazăr, având alături o "turcoaică", dar şi soră de caritate, Mioara, tovarăşa mea de viaţă. Col. Aurelian Niculescu, care nu l-a putut "recruta" acum şi pe fiul său, prins cu deschiderea şcolii, a avut-o în "pluton" pe soţia sa, Maricica, tot soră de caritate... Plasticienii gălăţeni Sorina şi Adrian Vădeanu au rămas daci. Unul dintre rarii artişti din ţară ai tapiseriei, dna Vădeanu ne-a adus amfore modelate şi "coapte". Poliţistul Lucian Pleşa a "jucat" în uniformă de mavrofor eterist, ţinută care face filiala noastră unică în ţară ca acoperire istorică. Gălăţeanul Sorin Stroia învăţa pe oricine tehnica trasului cu arcul la ţintă.
O istorie în culori
Publicul a vizitat şi atelierele - de fierărie, pielărie, bijuterii, grajduri, bucătărie etc. Am admirat halebardierii gărzii elveţiene a Papei, cu căşti ca acea a conquistadorului Pizarro, teutoni călare pe cai uriaşi, în stare să taie "din zborul" armăsarului "capul" unui pepene, iureşul călăreţilor sarmaţi, care au tras săgeţile din plin galop, vânători de munte călare, cu... cravată obligatorie, turci în veşminte colorate, "romani" veniţi tocmai din Bulgaria, sub "comanda" lui Iasen Bojilov, "militari" din ultimul război, comandaţi sever, în costum de ofiţer de aviaţie german, de dr. Emil Boboescu, istoric, muzeograf la Muzeul Naţional Militar.
Ca picanterie, vă mai povestesc şi că îndrăgitul camarad Florin Bădănac, din comuna constănţeană Ciocârlia, de unde şi porecla-i şugubeaţă, ca vajnic dac în luptă, în loc să se predea, i-a sfidat pe romani... arătându-le dosul, ca într-un "Braveheart" mioritic. Seara, la foc de tabără, teutonii au vrut musai să ardă un eretic pe rug, iar foarte popularul voluntar cunoscut peste tot doar după poreclă, Gerula, a cununat... dacic o pereche, după ce în altă ediţie alţi tineri s-au cununat, în direct, în stil roman.
Seară de seară, concerte cu nume mari, cel puţin de nivel naţional! În ultima seară, o bătălie... cu perne, un deliciu nu numai pentru copii. Şi jocuri de artificii pe săturate!
Prezenţi peste tot
Nici nu s-a terminat bine festivalul de la Medgidia şi gălăţenii au fost deja invitaţi la alte manifestări. Recent, au înfruntat în uniforme zăduful care topea asfaltul în alte aşezări româneşti, au participat, la Iaşi, la un summit cultural cu polonezii, iar Lucian Mândruţă a împrumutat de la gălăţeni, la Mărăşti, o tunică de sublocotenent din Marele Război şi a stat de vorbă în direct cu aceştia, în uniforme, până ce drona de filmat s-a... fâstâcit într-un arbore impozant.
