Din culisele festivalurilor istorice (4). Oameni care fac viitor din trecut

Din culisele festivalurilor istorice (4). Oameni care fac viitor din trecut
Gălăţenii la Târgu Jiu, în vară: “Tudor Vladimirescu”, actor oltean, citea “Viaţa liberă”
Evaluaţi acest articol
(3 voturi)

„Zeci de constănțeni au făcut (...) un lanț uman în jurul unor vestigii antice din centrul orașului, în semn de protest față de construirea unui bloc cu patru etaje deasupra unor vestigii ale cetății Tomis”, scria presa în ianuarie anul trecut.

Arheologul Octavian Mitroi, muzeograf la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa, naşul Festivalului Dapyx, pe care l-am tot întâlnit, de ani buni, şi ca voluntar „dac” în festivaluri de reconstituire istorică, fusese cel care trăsese, curajos, semnale de alarmă şi sesizase Direcţia de Cultură. Aşa cum se întâmplase şi la necropola gălăţeană, fuseseră distruse morminte din secolele III – II î.H, din perioada elenistică, romană şi romano-bizantină! „Este bine că povestea a depășit granițele Constanței în urma intervenției societății civile, s-a aflat și la București, comunitatea arheologilor din România a aflat, a luat act” – scria Mediafax. Voluntarul nu putea lipsi nici de la Ediţia I a Expoziţiei Istorice „Vladislav I” de la Brăila.

Zeiţa care... îşi pierduse capul

Zeii au răsplătit munca migăloasă a săpătorului. Arheologul a avut parte şi de o rară favoare cerească – chiar el a descoperit trupul unei statui romane al cărui cap fusese dezgropat de o echipă de arheologi... cu 31 de ani înainte, Diana, zeiţa romană a vânătorii, exponat trimis apoi şi pe la expoziţii internaţionale.

Ca la război, se „înrolează” oameni diferiţi

La reconstituiri istorice din ţară se adună mereu  o adevărată familie de oameni speciali, care cheltuie pentru arme şi veşminte şi transpiră la antrenamente: oameni simpli, atraşi de spectaculosul istoric, specialişti în tot felul de domenii, ba chiar şi cercetători ai Istoriei, directori de muzee sau arheologi cu vechime. Preşedintele Asociaţiei Tradiţia Militară Bucureşti – una dintre cele mai vechi din ţară, Mircea Emilian Stoica,  îi aliniază, în uniforme de epocă, şi pe fiica sa Antonia, şi pe fiul său Glad. Recent, asociaţia a primit Înaltul Patronaj al Casei Regale a României. Preşedintele Asociaţiei Culturale Tomis, care are filială şi la Galaţi, mulţi voluntari gălăţeni venind cu rude şi cu prieteni, comandantul de cursă lungă Radu Covaliu, este însoţit de soţia sa Cristina, cu fiii lor cu nume de domn, Ştefan şi Mihai, în costumaţie din diferite epoci. Cunoscut după poreclă, „Gerula”, alias Leonardo Leonte, participant la evenimente în ţară şi străinătate, a „cununat” la Dapyx, într-un ritual dacic, doi viitori însurăţei, care îşi vor aduce poate copiii la festivaluri...

Istorie rescrisă

Pe dr. Cătălin Borangic, de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, arheolog, l-am întâlnit anul acesta tot la Festivalul Dapyx, unde venise cu un volum scris în colaborare cu Marius Marcu: „Cu Dacia printre daci mergând”, o polemică împotriva amatorilor care împânzesc azi şi domeniul cercetării istorice, cu articole, sau bloguri inepte, naţionaliste, exagerate. A semnat volumul (şi altele) în colaborare cu Marius Marcu, cel care a publicat numeroase prelucrări şi traduceri de materiale antice sau contemporane referitoare la Antichitate. Ei demolează detectivistic fetişuri despre civilizaţia dacică. Arheologul scrie, cu mare dreptate: „Nu ţi-a furat nimeni istoria./ Nu ţi-a ascuns-o nimeni.// Ea zace acolo, sub pământ, necercetată, subfinanţată (spune arheologul! – n.red.). Ea zace acolo, în bibliotecile în care nu ai călcat niciodată, în muzeele pe lângă care treci înjurând, în pământul pe care-l calci, aruncând chiştoace şi gunoaie. Istoria ta e tot acolo, în orele de şcoală de la care ai chiulit pentru că „Istoria e naşpa”, e acolo, în manuale bune sau mai puţin bune, dar pe care le-ai ignorat”... Dr. Borangic,  expert  în armamentul dacic, e un adevărat maestru în studiul pumnalului încovoiat, „sica”. Spulberă şi câteva mituri intrate de altfel în conştiinţa publică, precum acela că Burebista a ordonat tăierea viilor. Au fost reglementări, nu şi dictarea unei abstinenţe totale.  

Duracell creşte odată cu Istoria

E o bucurie să întâlneşti titirezul de fată alintată drept Duracell, alias  Andra Brianna Tiu, pentru rezistenţa sa neobosită în tabere, încălţată cu calige romane şi învârtind între degeţelele, foarte dibace, un gladius. O ştiu mai de mică, când era campioană la karate, am întâlnit-o în septembrie la Dapyx şi, recent,  la Expoziţia-festival „Vladislav I” de la Brăila, însoţită de mamă. Este elevă la Liceul de Artă din Constanţa, nu a abandonat nici pianul, nici... Matematica (acum, pe primul loc!), nici sabia scurtă romană din lemn.

94 de ani printre panglici tricolore!

Are 94 de ani,merge pe 95, duduie viaţa-n dumneaei: a asaltat corturile echipelor de reconstituire încă de la opt dimineaţă, cu mâna plină de panglici tricolore, să le ofere! Brăileanca Georgeta Bălan, membră a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, „ghid turistic”, este  văduvă de război şi mereu alături la festivităţile de omagiere a eroilor. A fost şi la Galaţi! Mai are un vis:  să ridice o troiţă. Spune: „Tatăl meu a fost luptător, decorat de Majestatea Sa. Cum era atunci, cu Virtutea Militară...  El era de loc din comuna Racoviţa, judeţul Brăila.”  A  fost vecină „şi aproape verişoară” cu Fănuş Neagu. „Ne scăldam în gârlă în Buzău, cât încă nu se purta costum de baie. Şi pe urmă plecam la plimbare – aveam Colţii babei  şi-n călcâie, că mă duceam cu ziua la boier de-i adunam spicele, că îi dădea lui tata două căldări cu mălai.” A fost la înmormântarea regelui Mihai şi la Cluj, la Congresul foştilor deţinuţi politici, a dus la Alba Iulia o ie venerabilă, primită de la Sofia Vicoveanca. Ştie să trăiască vesel şi împrăştie bucurie! A cântat colinde la Palatul Elisabeta, apoi a mers şi la înmormântarea regelui Mihai. La Brăila, stă pe Strada Unirii. Istorii trăite...

(Va urma)

Mai multe din culisele festivalurilor istorice

În foto 1, galerie. Bătălia cu perne, care încheie Festivalurile Dapyx, dau ocazia şi copiilor să lupte şi să plece cu pernuţa acasă. O lecţie pe măsura lor, aici împărtăşită şi de arheologul-"dac" Octavian Mitroi Foto2. Doamna Tricolorului, Georgeta Bălan, a lucrat o viaţă la Alimentara. Foto 3. Oameni care fac viitor din trecut. Foto 4. Fraţii Gabriela şi Adrian Tăbăcaru (vicepreşedintele Filialei Galaţi a Asociaţiei Tomis), înconjurând pe sfătosul “Gerula”. Foto 5. “Clanul” Covaliu lângă cavaleriştii de la Dapyx:

Citit 820 ori Ultima modificare Duminică, 07 Noiembrie 2021 10:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.