Lansarea "Abecedarului istoric gălăţean" a coagulat un spirit pe cale de dispariţie
Pagini inedite, sincere, de patriotism local fără emfază şi nu doar de ochii lumii! Consiliul Judeţean Galaţi şi Centrul Cultural ”Dunărea de Jos” (CCDJ), în parteneriat cu Filiala Sud-Est a Uniunii Scriitorilor din România, au sărbătorit Ziua Culturii Naţionale chiar pe 15 ianuarie, ziua uriaşului Eminescu. Editura CCDJ a lansat atunci, cu foarte multe surprize speciale şi cu public ales, ediţa a treia (adăugită) a cărţii "Abecedar istoric gălăţean", "o antropologie" bazată pe cercetări proprii şi cu trimitere la alţi autori care au recunoscut victoriile Galaţiului şi gălăţenilor prin timp, informaţie lângă informaţie oferind un sens istoric nou - explică autorul volumului, scriitorul şi jurnalistul Victor Cilincă, care se întâmplă să se fi născut tot într-un 15 ianuarie.
"Calea Domnească" - imnul Galaţiului începând cu ziua inaugurării noului sediu al Primăriei, compus de internaţionalul Dan Eugen Drăgoi, pe versurile lui Cilincă, a deschis evenimentul. Un gălăţean, de altfel cumpătat, îi mărturisea autorului că se străduise să îşi ascundă lacrimile de emoţie: remarcase metafora Galaţiului-Phoenix!
A moderat întâlnirea, cu şarm şi deferenţă, chiar preşedinta Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor, poeta Florina Zaharia, şefa Editurii CCDJ care a scos acest volum folositor memoriei comune locale. Instituţie manageriată cu seriozitate de către directorul Vali Viorel Sandu, după îndelungata sa experienţă în administraţia Centrului, dar şi în cea a judeţului.
Stră-stră-stră-amintirea eroului State
Emoţionant, în sală a fost prezentă şi doamna profesoară Ioana Stoian, strănepoata eroului Costache State, harnic lucrător în Şantierul Naval Fernic, voluntar care s-a sacrificat şi a căzut în Bătălia Galaţilor, în atacul decisiv. Doamnei Stoian, copil fiind, tatăl îi şoptea, trecând, pe furiş, peste drum de Monument, că numele străbunicului State era acolo, dar... să nu se ştie! Astăzi, multora nu le pasă! Profesoara, tot o luptătoare, luptătoare civică, vicepreşedintă a Asociaţiei "Galaţi, oraşul meu", a venit însoţită de micuţul Flaviu, cu nume de familie tot State, stră-stră-strănepotul eroului. Urmaşi căutaţi ani şi ani de Victor Cilincă şi găsiţi doar odată cu reconstituirea Monumentului Apărătorilor Galaţiului, pentru reconstrucţia căruia a dus repetate campanii și cu sprijinul ziarului "Viaţa liberă".
Profesoara ne-a emoţionat povestind cum mama sa a orbit plângând necontenit moartea pe frontul Marelui Război a celor doi tineri fii ai săi - o dramă ca de tragedie greacă ori ca în povestea lui Eminescu.
"Prezentaaaţi arm!"
Surpriză: o gardă de onoare i-a străjuit pe urmaşii eroului înveşmântată în atractive uniforme de epocă şi înarmată aşijderea (unele piese au peste un veac!), alcătuită din voluntari, membri ai Filialei Galaţi a Asociaţiei "Tomis" Constanţa, de reconstituire istorică, "comandată" de vicepreşedinte, col. (r.) Adrian Tăbăcaru, pasionat care promovează de ani şi ani, în ţară şi străinătate, valorile istorice şi culturale ale municipiului şi judeţului, acum alături de membii neosteniţi pe lungi drumuri culturale, col. (r.) Aurelian Niculescu - în uniforma generalului Grigorescu, de fiul colonelului, Andrei Niculescu, de Gabriela Tăbăcaru (cu "boală de familie" - este chiar sora col. Tăbăcaru), Mioara G. Cilincă, soţie şi parteneră de lucru a autorului, ambii în ţinute vintage civile şi neobositul Marius Crudu, vicepreşedinte al Asociaţiei culturale de inimă românească ce trece şi graniţele "Danubiana", condusă de dna Antoneta Crudu, el fiind motorul câştigării unui proiect al asociaţiei care ne plasează printre oraşele cu păsare şi eleganţă: reconstituirea unei Gărzi gălăţene în uniformele vremii lui Cuza!
Au emoţionat asistenţa şi câţiva elevi care au ţinut să ajungă la lansare, tineri speciali care au avut întâlniri cu autorul încă din clasa a IV-a, la Şcoala Gimnazială Nr. 28, acum într-a VIII-a: Radu Toader, Miruna Chingă, Răzvan Voiculeţ şi Irina Grecov, în prezent ea învăţând la C.N. "Vasile Alecsadri", în clasa a VII-a. Tinerii lectori au spus că au găsit "o nouă perspectivă" în această carte pe care o şi... povestesc altora, drept o lectură instructivă şi deloc monotonă, însufleţitoare pentru recunoaşterea trecutului mare, lectură "care dă senzaţia de libertate", cu istorie dincolo de "cuşca şcolii", după cum observa Miruna. Autorul s-a bucurat tare atunci când unul dintre tinerii emisari a cerut o carte şi pentru dl. Mihai Luţă: iată că imaginea bunicului, preşedinte al Breslei constructorilor gălăţeni, plimbându-se pe şicul străzii Domnească în anii ´40, era pe coperta cărţii!
Ce fac francezii cu istoria, nu şi noi!
Autorul scrie despre o istorie a păcilor, nu a războaielor ca în manualele noastre şi, la fel precum în Franţa, sunt pomenite pe scurt războaiele, vorbind însă pe larg elevilor despre cultură, idei, invenţii dintre conflagraţii - a observat prodigiosul scriitor şi critic literar Viorel Coman, membru al Filialei Sud-Est a Uniunii Scriitorilor. Venit din Brăila sa, a vorbit şi despre necesarele poduri culturale între oraşele noastre vecine, pomenite şi de Cilincă în cartea sa. Criticul nu a citit decât parţial din lunga şi documentata sa expunere despre oralitatea, ineditul şi farmecul literar al cărţii şi despre autor, minuţios pregătită. Autorul, "el însuşi o istorie", este un "povestaş", "fascinat de Galaţi" de parcă ar fi Centrul Lumii, vorbeşte cititorului, îşi arată în scris "bucuria, plăcerea de a povesti". Cartea are "o structură şeherezadică", e "o istorie atipică", folosind uneori şi anecdotică picantă.
Prozatorul Nicolae Bacalbaşa, cel care a spart de fapt gheaţa expunerilor, a remarcat: cartea este "un fenomen", "o istorie originală", un act de curaj paradoxal în vremuri de nepăsare sau chiar ponegrire a unor vechi valori şi remarca talentul scriitorului-marinar de mări şi oceane, oglindit şi în acest volum.
Prof. univ. dr. Gheorghe Felea, publicist şi cercetător, cu decenii de lucru în Ministerul Educaţiei, l-a invitat şi pe autor să contribuie la documentarea unei viitoare Enciclopedii a Galaţiului. Traducătoarea Carmen Andrei a citit, tălmăcite de dânsa în franceză, poezii despre Dunăre ale lui Cilincă.
foto 1: Poză "de familie" vintage
foto 2: Elevii de la Şcoala Nr. 28, în postura de... critici literari
