Ca şi comuniştii mai târziu, ruşii ţarului ne-au făcut mult rău, dar au transportat şi modernitatea franceză. În teza sa de doctorat din 1898, susţinută la Sorbona, profesorul Pompiliu Eliade susţinea că limba franceză pătrunsese în Principate şi datorită ofiţerilor ţarişti. Cu fireturi şi sabie, duelgii, ei trebuie să fi fost atractivi pentru domnişoare.
În 1853, când armata rusă era evacuată din Principate, la începutul Războiului Crimeei, era vremea când "praporgicul" (ofiţerul - n.a.) Lev Tolstoi îşi savura încă îngheţata la Capşa. În niciun roman nu pomeneşte despre lucrări secrete.
Catacombe gălăţene vizitabile... on-line?
Catacombe se găsesc, de pildă, şi sub Paris: pe doi kilometri, ca muzeu - un osuar cu şase milioane de cranii! "Hrubele" gălăţene nu au, însă, cărămizi prinse în mortar, deşi par rezistente! Primarul Ionuţ Pucheanu era chiar interesat, mi-a spus, de posibilitatea folosirii lor în scop cultural. Catacombele noastre nesfârşite, ar putea fi privite, cred şi sper, măcar dinspre un capăt de galerie şi într-o zonă fără construcţii grele deasupra. Catacombele Romei pot fi vizitate... on-line - de ce nu şi cele gălăţene?
Şi la Brăila...
La Brăila, tunelul între fosta pulberărie şi puternica cetate turcească a lui Soliman Magnificul nu are stilul gălăţean - este din piatră şi mai înalt. "Prima dată trebuie să găsim tunelurile, de unde încep şi unde merg, abia apoi putem face un proiect pentru amenajarea unor trasee turistice", declara ziarului "Adevărul de Brăila", în mai 2013, prof. dr. Ionel Cândea, arheolog brăilean. Care nu crede însă - mi-a declarat - că Galaţiul, oraş fără cetate, ar avea tuneluri! Personal, peste ani, declar am coborât, însă, în zeci de astfel de tuneluri, unele în arc de cerc, întrerupte de surpături ori de ziduri noi!
"Muzeografii brăileni aşteaptă de aproape 20 de ani ca măcar porţiuni din vechile hrube să fie restaurate şi amenajate, pentru a putea fi incluse într-un circuit turistic, dar un asemenea proiect, extrem de costisitor, a rămas până acum fără finalitate. Avem relatarea că turcii se retrăgeau şi că încercau să plece cu aurul, spre Dunăre, în timp ce valahii stăteau la pândă. Probabil că aceste bogăţii, lingourile de aur şi galbenii, au fost ascunse în pâini şi încărcate în bărci, ajungând în Dobrogea", mai declara arheologul.
"Legenda spune că, în această perioadă, turcii au ridicat Brăila din rădăcină şi au făcut un adevărat oraş subteran. Din case se intra călare (ca şi de sub altarul Precistei - n.n.), apoi în unele hrube erau spaţii cât să întorci căruţa. Astfel, bogăţiile Semilunii au luat drumul Portului. Hruba principală, intrarea, se află şi astăzi pe malul Dunării", scria, tot atunci şi acolo, ziarista Nicoleta Butnaru.
Regretatul specialist în consolidări, Octavian Coşovliu, îmi spunea că la Brăila se găsesc într-adevăr şi tuneluri subpământene identice cu acelea din Galaţi.
Reguli nerespectate de gălăţeni nici la 1880!
Regretata ing. Margareta Bălan îmi declara în 2010: "Toate hrubele astea din Galaţi pleacă din câte un beci şi toate au un gârlici - o intrare în pantă. Acesta era sistemul, aşa zic eu". Inginera era singurul expert şi verificator din Galaţi atestat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Pentru realizarea unor fundaţii noi, trainice, de-a lungul anilor a astupat sute de "beciuri" sau "hrube" cu structură asemănătoare. După 1954, şi la Brăila, însă în masă, autorităţile au comandat umplerea cu nisip a "hrubelor", care afectaseră multe imobile.
Inginera mi-a povestit şi despre câteva tuneluri speciale: "Pe strada Morilor s-a prăbuşit odată o zonă care avea diametrul de 20 de metri şi avea o formă cilindrică - ca un bazin. Am scos pământul afară, pentru că trebuia să se facă o casă acolo (...) Şi am obţinut o suprafaţă rotundă care avea trei ieşiri ce mergeau spre nişte hrube. Am găsit ceva asemănător pe strada Carnabel, în spatele farmaciei Ţinc (...) Am mai avut o lucrare pe Morilor (...) Ei, vizavi de casă, pe Zorilor colţ cu Morilor a avut loc o prăbuşire. Proprietarul a venit vizavi, la mine, unde lucram: "Am ceva curios în fundul curţii. Am crezut că e vorba de un WC, dar nu e. Cred că pe aici treceau hoţii" - a zis el glumind. Într-adevăr, cred că era vorba de hoţi de cai: veneau pe Morilor, coborau pe scări şi fugeau spre Română, pe Columb, la vale. În incinta rotundă ţineau caii ascunşi câteva săptămâni. Mi-a explicat un bătrân de ce era rotundă: caii trebuiau să se mişte tot timpul cât erau ţinuţi acolo. Am găsit acolo caiele, scule pentru bătut hamuri atârnate pe pereţi. (...)
"Am intrat într-o hrubă care mergea undeva spre strada Cuza… Fostul Vinalcool a folosit ani de zile hruba ca depozit de vinuri. (…) Am găsit un bătrân gălăţean de pe strada Carnabel care mi-a spus care era sistemul de construcţie: "Doamnă, ventilaţiile se fac ori pe dreapta, ori pe stânga hrubei (am descoperit şi pe ambele laturi, ventilaţii melcate, din ce în ce mai înguste spre suprafaţa pământului, multe încă funcţionale - n.a.), pentru că noi suntem interesaţi să se introducă aerul şi să nu se strice alimentele sau să răcească oamenii înăuntru. Toate astea erau făcute cu cap. Meşteşugul s-a păstrat din tată în fiu". Şi în vechea clădire a fostei Direcţii pentru Tineret şi Sport de pe Domnească, unde inginera a fost angajată să facă o expertiză, a descoperit o hrubă. Tunelurile care au dus la prăbuşirea străzii chiar lângă fostul Grand Hotel erau de tip bizantin, din straturi alternative de piatră şi cărămidă.
1880: poruncă de consolidare, probabil ignorată...
Ordonanţa primarului Grigore Mihăilescu din 1880, contrasemnată de secretarul G. Popescu, cu avizul "D-lui Inginer al oraşului": "ORDONANŢĂ pentru legarea (probabil, ancorarea) şi asigurarea hrubelor", document care vorbea tocmai despre mulţimea de tuneluri - "Având în vedere însemnatul număr de hrube ce potricălesc oraşul în diferite părţi, hrube cari în cea mai mare parte sunt simple săpături în pământ, făcute din vechime în un mod primitiv şi după nici o regulă de construcţiune". Ori, cele vizitate de mine sau trecute pe planurile inginerei Bălan erau făcute după reguli, erau toate la fel, ca după o modă sau o regulă unică. În tot cazul, nu era vorba despre simple beciuri, "Având în vedere că ramificaţiile unor atari hrube se întind în unele locuri chiar pe sub strade şi stabilimente publice (s.n.), adică clădiri publice. La ploi, scria mai departe, unele s-au surpat, aducând nenorociri. Ordonanţa cerea întărirea hrubelor, folosind "zidărie de bună calitate, legată cu mortar de var hidraulic". Probabil că proprietarii, ca să scape de cheltuieli, au ascuns faptul că deţin hrube, de unde şi ignorarea acestora peste ani şi ani.
Galaţii, când ruşii înhăţau tot şi se lingeau pe bot!
CITIȚI ȘI despre istoria gălăţeană din prag de secol XX
EXPLICAŢII FOTO:
1. Academicianul Pompiliu Eliade, director al Teatrului Naţional, membru permanent al Consiliului Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, deputat (Foto: Wikipedia)
2. Contele Lev Tolstoi, celebrul romancier rus, aici tânăr ofiţer... bucureştean (Foto: editiadedimineata.ro)
3. Catacombă din Brăila (Foto: Digi24)
4. Catacombe din Iaşi (Foto: planiada.ro)
5. Catacombe din Roma, situate la 5 - 15 m adâncime, ca şi cele gălăţene (Foto: jurnalul.ro)
6. O catacombă, pângărită cu gunoaie, întreruptă de Primărie şi Casa Serfioti - în timpul lucrărilor pentru actuala primărie (Foto: V. Cilincă)
