* Centrul Cultural „Dunărea de Jos” va renunţa la clasele externe de folclor din judeţ * Dispar cele 8,5 posturi de referenţi, precum şi cele 14 clase ale lor *
Din septembrie, clasele de iniţiere în folclor ale Centrului Cultural „Dunărea de Jos” vor dispărea, cel mai probabil, în totalitate. Noua organigramă a instituţiei nu mai prevede niciun post de referent extern. 8,5 din cele 40 de posturi care trebuie să dispară din plan sunt ale acestor referenţi. Deocamdată, Centrul Cultural nu are soluţii viabile pentru a-şi conserva comunităţile folclorice.
Galaţiul are 14 clase externe
În judeţul Galaţi funcţionează, de 6-7 ani încoace, 14 clase externe de iniţiere, pentru elevi de ciclul primar şi de gimnaziu. Centrul Cultural „Dunărea de Jos” are angajaţi trei referenţi cu normă întreagă (pentru 24 de cursanţi) doar la Tecuci, la Cuza-Vodă şi la Şiviţa.
La Tecuci funcţionează două clase, una de Dans popular, alta de Folclor, iar în celelalte două localităţi sunt clase de Folclor. Restul au doar câte o jumătate de normă (12 cursanţi pe an): la Braniştea sunt patru clase (Dans popular, Ţesut-cusut, Olărit, Folclor), la Cavadineşti două (Ţesut-cusut şi Dans popular), la Bereşti una de Dans popular, la Odaia Manolache una de Ţesut-cusut, iar la Piscu şi Rădeşti câte una de Folclor.
Cursurile sunt gratuite şi se derulează pe parcursul a 2 ani. Elevii se înscriu înainte de 15 septembrie, plătesc doar o taxă de înscriere (anul trecut aceasta a fost de 60 de lei) şi participă, de câteva ori pe săptămână, la cursurile teoretice şi practice.
În funcţie de performanţa fiecărui referent, activitatea cu copiii depăşeşte graniţele comunei: participă la diverse manifestări, la concursuri, sunt invitaţi la festivaluri.
Despre rezultatele absolvenţilor unor asemenea clase aţi citit recent şi în „Viaţa liberă”, doi elevi gălăţeni obţinând locul I la Olimpiada Naţională a Meşteşugurilor.
Idei puţine
Anişoara Stegaru, de la Serviciul Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare din cadrul Centrului „Dunărea de Jos”, admite că, „odată pregătiţi astfel, copiii sunt, practic, purtătorii tradiţiilor locale”, dar nu are, deocamdată, soluţii pentru conservarea comunităţilor folclorice din judeţ. Referenţii din judeţ sunt, de regulă, profesori pensionari sau angajaţi ai caselor ori căminelor culturale din localitate.
„Indiferent ce se întâmplă pe viitor, dacă se va întrerupe activitatea pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă, încercăm prin orice mijloace să păstrăm legătura cu colaboratorii noştri. Vom stabili o întâlnire cu toţi referenţii, să vedem care e situaţia fiecăruia în parte. În unele cazuri sperăm şi într-o colaborare cu autorităţile locale”, ne-a declarat Anişoara Stegaru.
Directoarea interimară a instituţiei, Aurelia Bogatu, s-a gândit chiar ca, în funcţie de bugetul Centrului, unii dintre referenţii disponibilizaţi să-şi continue activitate ca Persoane Fizice Autorizate (PFA) sau chiar ca… voluntari.
Orice s-ar întâmpla, cursanţii care, din septembrie, ar trebui să treacă în anul al II-a şi care au plătit o taxă de înscriere, aşteaptă diploma de absolvire de la finalul cursului, dacă nu chiar restituirea banilor.
Sponsorizări la Şiviţa
Paul Buţa, coordonatorul clasei externe de Măşti populare de la Şiviţa, spune că, personal, va face şi voluntariat, pentru că oricum lucra din pasiune la Gospodăria „Vatra cu dor”.
„Totuşi, nu pot să le cer muncă patriotică celorlalţi. Eu mă gândesc să caut în continuare alte surse financiare. Anul trecut am găsit un sponsor care le-a achitat cursanţilor taxa de înscriere. O soluţie ar fi colaborarea cu primăriile, dar şi ele sunt afectate de criză”, spune artistul gălăţean.
Acesta este de părere că, înainte de a tăia din organigramă toate posturile de referenţi externi, Centrul Cultural ar fi trebuit să facă o evaluare a activităţilor de la clase, astfel încât să fie desfiinţate numai acelea fără performanţe. De altfel, şi conducerea instituţiei recunoaşte că unii profesori, precum Mitriţa Velicu, de la Tecuci, aduc premii pe bandă.
Efecte pe termen lung
Paul Buţa mai atrage atenţia că efectele negative ale unei asemenea măsuri pripite se vor vedea în timp.
„Acei oameni făceau ceva pentru comunitatea respectivă. Era una dintre necesităţile Centrului, care îşi forma, astfel, resurse de folclor în diferite localităţi. Aşa, Centrul Cultural nu va mai avea nicio legătură cu judeţul, cu tradiţiile din acele zone. Unii referenţi nu aveau doar cursanţi, ci întreţineau şi un ansamblu folcloric sau erau chiar culegători de obiceiuri locale”.
2Activitatea culturală a instituţiei se va reduce la ansamblurile folclorice de la Tecuci şi Galaţi. Chiar dacă mai sunt grupuri folclorice independente de Centrul Cultural, tocmai aici este problema: e posibil ca ele să se îndepărteze de la adevărata tradiţie, tocmai pentru că nu au girul unei autorităţi în domeniu”, mai crede Paul Buţa.
Comentariu foto: Cursurile clasei externe de la Şiviţa se desfăşoară în Gospodăria tradiţională întreţinută de Paul Buţa
