Oamenii cu ranguri înalte au avut dintotdeauna „dezlegare de sus” la a se împreuna cu două, mai multe ori foarte multe femei.
Desigur, cele mai multe consoarte au fost luate din motive de alianțe politice și militare. Dar zeul iubirii i-a săgetat și pe domnitorii noștri. Pe unii chiar foarte rău.
Locul V - nevastă + amantă
Cel mai statornic dintre regii valahi, Mihai (numele tatălui nu se știe) „Viteazul” a fost căsătorit 27 de ani cu o anume Stanca, împreună cu care a avut doi copii. În 1600, i-a dăruit soției domeniul Făgărașului și a statornicit-o acolo, împreună cu copiii. După ce voievodul a fost ucis, Stanca a rămas roabă în cetatea Făgărașului.
Ce nu se știe însă e că, doi ani înainte de moarte, când se afla în Alba Iulia, Mihai s-a îndrăgostit lulea de Velica Norocea, fiica logofătului Ioan Norocea, om de bază în armata domnitorului. Velica era bine văzută și influentă la curtea lui Sigismund Bathory, căsătorită fiind cu aventurierul italian Fabio Genga, confidentul principelui Sigismund. Ea i-a slujit lui Mihai drept translator. Cei doi au rămas ibovnici până ce Mihai și-a găsit moartea.
Locul IV - trei neveste
Prima nevastă a lui Vlad Drăculea „Ţepeş” a fost văduva Anastasia Maria Holszanska (Cneajna Bathory), rudă cu Matei Corvin și nepoată a reginei Poloniei. Cu ea a avut doi copii, între care Mihnea Dracul „cel Rău”.
A doua soție a domnului a fost Justina Szilágyi de Horogszeg, probabil soră vitregă a lui Matei Corvin. Cu ea Vlad nu a avut copii.
A treia nevastă a fost contesa Ilona Nelipic, verișoară a lui Matei Corvin, cu care domnitorul a avut o fată.
Locul III - patru neveste
Alexandru Mușat „cel Bun” a avut-o drept primă soție pe Margareta, catolică, fiică a palatinului Ştefan din Losontz din Transilvania.
După moartea ei, Alexandru Vodă s-a recăsătorit cu o româncă pe nume Neacșa, care, se pare, ar fi fost fiica lui Mircea cel Bătrân. Ea a murit la scurtă vreme după cununie.
Vodă, căruia nu-i plăcea văduvia, s-a căsătorit a treia oară. De această dată a luat de soție tot o catolică, pe nume Ringala, verișoara regelui Vladislav al Poloniei. Doamna lui Alexandru a fost trimisă acasă, din motive care scapă istoricilor.
După despărțire, voievodul s-a însurat a patra oară, cu Marina, despre care se știe numai că era fata lui Marin și că se intitula, ca soțul său, ”Doamnă de sine stătătoare a toată Moldova și a malului mării”.
Locul II - patru neveste, multe ibovnice
Marușca pare a fi fost prima căsătorie a lui Ștefan Mușat „cel Mare”. Ea este singura dintre cele patru fără origini ilustre. I-a lăsat Domnului un singur fiu.
Evdochia a fost soră a cneazului Simion de Kiev. Deși a murit la trei ani de la cununie, Evdochia a reușit să-i dăruiască lui Ștefan trei copii, decedați toți în timpul vieții tatălui lor.
Maria de Mangop provenea din dinastia domnitoare peste Bizanț, Comnenii. Stearpă, Maria a crescut copiii bastarzi (din flori) ai domnitorului.
Maria Voichița a fost fiica lui Radu cel Frumos, domnitorul Munteniei. Xenopol are propria teorie despre această relație. Au rămas împreună până când domnitorul a murit. Cu Maria Voichița, Ștefan a avut patru copii: Bogdan al III-lea, Bogdan Vlad, Ana și Maria Chiajna.
Deși legendele spun că Ștefan ar fi avut câte o ibovnică în fiecare localitate pe unde poposea, au rămas în istorie doar două: Călțuna din Brăila (căsătorită) și Maria din Hârlău, care i l-a dat pe Petru Rareș.
Locul I - o nevastă + două amante + nenumărate aventuri
Nevasta oficială a lui Alexandru Ioan Cuza a fost Elena, provenită din neamurile boierești Rosetti și Sturdza. Femeia i-a suportat toate capriciile, l-a însoțit în exil și i-a fost alături până la moarte.
Prima amantă de care se știe a fost Cocuța Vogoride, soție a caimacanului Nicolae Vogoride și femeia care îi va înlesni drumul către o rapidă urcare a gradelor militărești și intrarea în marea societate. Ea a fost mama regelui Milan al Serbiei.
A doua amantă a fost „oficială” (au locuit împreună) și se numea Maria Obrenovici. Femeia i-a fost alături în tot efortul lui Vodă de a înnoi și moderniza România. I-a dăruit lui Cuza doi copii, pe care i-a crescut Elena Doamna.
Fără nicio îndoială, Domnitorul era cartofor și băutor, dar mai cu seamă afemeiat. Apropiații au scris că îi plăceau brunetele focoase. Punea să i se aducă femei „noi” la palat, ba chiar umbla prin bordeluri.
Mitropolitul Nifon l-a certat, dar, slobod la gură, domnitorul i-ar fi spus că ar face bine mai degrabă să se roage pentru virilitatea sa, „căci m-au lăsat puterile”.