Deschisă la Galeria de Artă „Nicolae Mantu”, ediția din acest an a Salonului de primăvară este o manifestare a diversității tematice și stilistice, reunind pe simeze 36 de lucrări de pictură, grafică, sculptură, artă decorativă şi instalație, semnate de tot atâția plasticieni, toți membri titulari și stagiari ai Filialei Galați a Uniunii Artiştilor Plastici din România (UAPR). În plus, pentru întâia oară, participă la un salon al filialei locale și un invitat, sculptorul Lucian Tudorache, născut în comuna Independența din județul nostru, dar stabilit la Piatra Neamț, oraș în care activează ca profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner” și este vicepreședinte al Filialei Neamț a UAPR.
Ca și cu alte prilejuri, genul peisajului este bine reprezentat în expoziție. Amintirea anotimpului hibernal face subiectul tablourilor semnate de Ana Maria Cocoș („Doamna Iarnă”) și Ștefan Axente („Poveste de iarnă”). Prima prezintă o secvență mirifică localizată într-o pădure, realizată în tehnica pixurilor colorate cu o minuțiozitate și finețe de orfevru, în timp ce Ștefan Axente îl conduce pe iubitorul de artă în interiorul unei curți ample, unde zăpada de un alb-vinețiu este dominantă, iar trei pisici zgribulite nu se încumetă să părăsească prispa pridvorului casei.
Cu „Primăvara” lui Nicolae Cărbunaru pășim în anotimpul regenerării întregii naturi. Verdele ierbii, pomii încărcați de floare, frunzișul ivit pe ramurile celor mai înalți copaci sunt rezultatul căldurii și dezlănțuirii sevelor pământului. Cerul albastru-siniliu, lumina, atmosfera creată, totul concură la închegarea unui ansamblu în care omul deși lipsește, palpitul vieții se simte din plin.
„Rapsodia florilor de cireș”, tablou aparținând Marinelei Simiraș, emană poezie și optimism. Este pictat pe o dominantă de roșu, alb și roz, artista obținând o textură rugoasă prin amestecul materiei picturale cu zaț de cafea, procedeu deprins, așa cum aveam să aflăm, de la profesorul ei de la Facultatea de Arte din Galați, pictorul Tudor Ioan.
Gheorghe Andreescu își intitulează metaforic lucrarea „Coregrafie”, ea înfățișând de fapt un arbore secular imens, cu rădăcini adânc înfipte în pământul strămoșesc și ramuri multiple, figurate în stil expresionist, care acoperă aproape tot spațiul plastic.
La metafore plastice apelează și Sava David, un adevărat maestru în ritmarea simfonică a griurilor colorate („Lumini și umbre”), ca și Liliana Jorică Negoescu („Apus”).
Jana Andreescu îmbină peisajul cu natura statică într-o compoziție care cucerește prin claritatea formelor și culorile transparente, fluide, de o deosebită prospețime („Interferențe”).
Miruna Cărăușu aduce în prim-plan un peisaj inspirat din lirica eminesciană („Și totuși Eminescu”). Din poezia marelui poet național s-a inspirat și Daniela Florentina Oană în „Vreme trece, vreme vine”, lucrare aflată la granița dintre figurativ și abstract, concepută în tonalități cromatice închise.
Gabriela Badea, pe o dominantă de roșu, a surprins o secvență danubiană, formele grafismelor sugerând o vegetație bogată. Vegetație abundentă, estivală, întâlnim și în tabloul Andreei Gabriela Tudor, intitulat „August”, pictat în acorduri cromatice luminoase, transmițând vitalitate și optimism.
Sterică Bădălan, folosind și el o dominantă de roșu de diferite nuanțe, în pânza „Lumini în apus” configurează un spațiu cu ample deschideri perspectivale. În zona mediană, artistul configurează, în stilul său semiabstract, o limbă de pământ a cărei imagine sugerează prezența unei așezări omenești.
„Grădina” Lilianei Tofan, reprezentată sub forma a trei secvențe dispuse pe verticală, face parte dintr-un ciclu liric din care artista a mai prezentat lucrări și-n alte expoziții, ele constituindu-se într-un elogiu vizual adus frumuseților naturii și unui mediu prietenos omului.
„Omagiu lui Caravaggio”
Genul portretistic este reprezentat prin lucrările semnate de Gheorghe Miron, Teodor Vișan, Raul Popa și Lavinia Coșovliu. Primul expune un admirabil chip de fată, care prin clarobscurul folosit și modul realist al execuției amintește de marele pictor italian precursor al stilului baroc, Michelangelo Merisi da Caravaggio (1571-1610), unul dintre fondatorii picturii moderne, care a revoluționat arta europeană a timpului în care a trăit („Omagiu lui Caravaggio”).
Teodor Vișan prezintă o bătrână simplă, pe fața căreia se citește povara vârstei, îngrijorată de ziua de mâine („Femeie cu șal roșu”), Raul Popa ipostaziază o adolescentă, gândind la bucuriile oferite de zilele de vacanță petrecute la mare și minunile care i-au desfătat privirea: întinsul apei, plaja, pescăruși, scoici, melci, căluți de mare, toate figurate de artist în patrulaterul pictat („Vox Maris”), iar Lavinia Coșovliu, cu un desen precis, conturează chipul unui bărbat al cărui adânc lăuntric caută să-l facă vizibil în expresia figurii („Portret”).
De la mitologie biblică la natură statică
Sunt în expoziție lucrări de pictură și grafică în care sunt abordate și alte teme și motive. Tudor Șerban și Cornel Corcăcel se inspiră din mitologia biblică, primul evocând „Bunăvestirea”, al doilea prezentând în culori de pastel moale scena întâlnirii lui Iisus Hristos cu ucenicii săi în Grădina Ghetsimani, aflată în Ierusalim, la poalele Dealului Măslinilor („Ghetsimani”), Olesea Albu este preocupată de pictura animalieră într-un tablou în care admirăm un frumos exemplar de taur din cei pregătiți pentru spectacolul de coridă („În gardă”). Cornelia Burlacu („Natură și spirit”) și Cristiana Ștefania Culiță („Rădăcini din umbră”) glosează grafic pe legăturile care există între natură și existența umană.
Mihaela Brumar atrage atenția cu o compoziție cu multe personaje, conturate cu o grafie punctiformă și coloristică diafană, ce atinge rafinamentul („Joc semantic”). Horia Suceveanu se folosește de acuarelă pentru a figura o construcție ce amintește de cele părăsite și lăsate în paragină în România postdecembristă („Istoria continuă”).
Florian Doru Crihană o prezintă pe soprana Leontina Văduva în rolul lui Manon din faimoasa operă „Manon Lescaut” a lui Giacomo Puccini („Leontina Văduva în rolul Manon”). Elena Fabiana Dima s-a oprit asupra unei imagini de interior („Păzitorul pragului”). Andreea Costandache grupează mai multe imagini într-o instalație axată pe motivul beneficiilor descoperirii focului („Cealaltă parte a focului”).
Olimpia Ștefan („Compoziție - flori”) și Xenia Botea („Dezlegare”) cultivă natura statică, iar Tudor Ioan (Acoperișuri„) și Corina Năvălici („Let me see your smile”/ „Lasă-mă să-ți văd zâmbetul”) se exprimă în cheie abstractă, ambii folosind o coloristică intensă, cu sonorități muzicale.
Lucrări de sculptură şi artă decorativă
Dintre sculptorii gălățeni, numai trei întâlnim de această dată în expoziție; Adrian Vădeanu, Lucian Jităriuc și Cosmin Saulea. Primul prezintă un remarcabil basorelief din ghips patinat ce-l reprezintă pe scriitorul, jurnalistul și omul de cultură Victor Cilincă, prematur plecat dintre noi la 19 ianuarie 2023, al doilea a realizat din lemn de nuc portretul unei tinere femei, iar Cosmin Saulea a plăsmuit într-un modelaj expresionist o formă umană ciudată, aproape grotescă, pe care a numit-o „Distorsiuni metempsihotice” (teracotă). „Cavalerul” invitatului Lucian Tudorache, cioplit în lemn, se distinge prin construcția geometrică a formelor și volumelor, ca și prin sintetismul și șlefuirea până la perfecțiune a suprafețelor.
Cele două lucrări de artă decorativă întâlnite aparțin artistelor Sorina Fădor Vădeanu („Străbuni”), o compoziție cu personaje inspirate din ceramica de Cucuteni, și Simona Pascale („Amprenta”), o lucrare parietală, în care dantela este combinată cu colajul textil.
Manifestare artistică de ținută, Salonul de primăvară al plasticienilor gălățeni cuprinde lucrări consistente, care fac cinste membrilor acestei organizații locale a creatorilor din domeniul artelor vizuale și merită să fie văzute de un număr cât mai mare de iubitori ai artei. Expoziția rămâne deschisă până pe 30 aprilie 2025.
