* Reamenajări la Casa „Cuza Vodă” şi Casa „C.Negri” * 100 de ani de paşaport românesc * Parteneriat cu Facultatea de Istorie de la Odesa pe segmentul de etnografie *
Vorbind despre anul care a început, Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie, consideră că: „Avem în faţă un an bun, dar foarte complicat, având în vedere că ne-am propus, împreună cu întregul colectiv, 108 manifestări artistice şi documentare: expoziţii, expuneri, lansări de carte pe care le vom organiza în cadrul celor şase secţii ale muzeului, dar şi Festivalul de la Suhurlui (ediţia a treia), sărbătorile de Paşti şi de Crăciun. Este o perioadă grea, pentru că din cei şapte muzeografi pe care i-am avut, o colegă şi-a dat demisia (Sorina Caloian) şi două sunt în concediu de maternitate (Ionela Antohe şi Gabi Apostu). Aşa că am rămas cu patru muzeografi, plus conservatorii şi restauratorii”.
Vor fi bătute două medalii
„Avem două proiecte majore pentru 2012: regândirea şi reamenajarea a două secţii ale Muzeului de Istorie: prima este Casa Memorială „C. Negri” de la Mânjina, proiect ce se va definitiva în luna mai, când vom deschide expoziţia permanentă într-o nouă viziune. Acest lucru este prilejuit de împlinirea a 200 de ani de la naşterea lui Costache Negri. Un alt mare proiect este reamenajarea Casei Cuza Vodă, până la sfârşitul lunii octombrie. Cele două proiecte au fost propuse de colega noastră Ingrid Bahamat şi îi voi da tot concursul pentru a le pune în practică. Vom marca aceste două momente şi prin baterea a două medalii, una dedicată lui Costache Negri, cealaltă - la redeschiderea Casei Cuza Vodă, va fi dedicată împlinirii celor 150 de ani de când România este consacrată ca stat modern în Europa”, aflăm de la directorul Muzeului de Istorie.
Repere expoziţionale
În luna februarie va fi deschisă la sediul Muzeului expoziţia dedicată regretatului istoric Paul Păltănea, cu lansarea volumului său dedicat celor zece ani de detenţie comunistă. „Şi tot în această lună vom avea şi o miniexpoziţie dedicată lui Carol Popp de Szathmary, pictor, grafician şi documentarist român, primul fotograf de artă din România, de la naşterea căruia se împlinesc 200 de ani. Avem la muzeu trei fotografii realizate de el, dintre care una este a Doamnei Elena Cuza. În luna martie vom avea o acţiune dedicată Basarabiei, pentru că se împlinesc 95 de ani de când, la Chişinău, Sfatul ţării a decis să parcurgă etapele obligatorii pentru a deveni independent, ceea ce a făcut posibilă unirea cu România. Tot în luna martie, se împlinesc 100 de ani de când prin Decret Regal s-a instituit primul model de paşaport valabil pentru întregul teritoriu al României, astfel că vom face o expunere a paşaportului românesc de-a lungul timpului. În luna aprilie, vom lansa o reeditare a unei lucrări a lui Moise N. Pacu, intitulată „Basarabia”, volum care a fost publicat în aprilie 1912, dată ce însemna 100 de ani de la ruperea teritoriului dintre Prut şi Nistru de către ruşi şi includerea acestuia în Imperiul Ţarist. În mai, alături de manifestarea majoră de la Mânjina, vom organiza, împreună cu Facultatea de Istorie a Universităţii „Dunărea de Jos”, o expoziţie şi o sesiune de comunicări ştiinţifice legate de împlinirea a 200 de ani de la răpirea Basarabiei de către Rusia Ţaristă”, ne-a declarat Cristian Căldăraru.
Parteneriate
„Suntem şi în câteva parteneriate pe activităţi muzeale cu Muzeul Naţional de Istorie, cu Muzeul Cotroceni, cu cei de la Complexul Muzeal Moldova din Iaşi, Muzeul „Dunărea de Jos” de la Călăraşi şi Muzeul de Istorie din Tulcea. Pe plan local avem trei parteneriate pentru anul în curs, încheiate cu Biblioteca Judeţeană, Muzeul de Artă Vizuală şi Centrul Cultural. De asemenea, un parteneriat semnat la începutul lunii decembrie cu Facultatea de Istorie de la Odesa care se va derula pe segmentul de etnografie, dintr-un proiect comun va rezulta şi un album cu ştergare din zona de sud a Basarabiei, din sudul Ucrainei, din nordul judeţului Tulcea şi din judeţul nostru. Vor fi două volume, unul realizat de colegii de la Odesa şi unul realizat de noi, le vom lansa şi la Galaţi, şi la Odesa”.
