Astăzi, când valorile se răstoarnă şi nonvalorile sunt promovate agresiv pe toate canalele media, am încercat să aflăm cine mai pune preţ pe muzica populară românească, cine o mai cântă şi dacă se poate trăi, în România mileniului al treilea, din muzică populară. Am adresat un set de întrebări câtorva solişti gălăţeni ai acestui gen, încercând să privim fenomenul (şi) din interior.
“Vocea nu se dă pe cap de locuitor”
Dida Agache (14 albume înregistrate): “Da, pot spune că se poate trăi din muzica populară, dar numai dacă ai ceva de spus publicului, pentru că muzica se naşte odată cu omul. Primeşti acel har divin la naştere. Dacă nu îl ai, ca solist, atunci să nu încerci să dai cu obstinaţie din coate, pentru a intra cu forţa în sufletele oamenilor, pentru că nu vei reuşi. Vocea nu se dă pe cap de locuitor. Eu cânt peste tot pe unde sunt invitată, la spectacole, nunţi, botezuri, aniversări. Consider că lumea a început să se întoarcă spre folclor, chiar dacă în ziua de azi există atâtea genuri muzicale”.
“Succesul ţine de prezenţa ta, ca solist”
Ionuţ Pâslariu (10 CD-uri înregistrate, fondatorul formaţiei “Orizont 2000”): “În cazul meu pot spune că nu se poate trăi numai din muzica populară: în perioadele din an cu mai puţine evenimente la care să pot cânta, serviciul acoperă cu succes deficitul financiar. După părerea mea, acest gen are încă un segment de public care îl caută şi îl apreciază. Succesul ţine de tine, ca solist, de prezenţa ta şi de modul în care te faci remarcat şi plăcut. Am fost obişnuit să am instrumentişti lângă mine, dar nu am refuzat nici invitaţiile ca solist sau ca invitat al altor formaţii decât a mea. De prin 2000, am început să cânt la diverse posturi de televiziune, de când un producător de la o casă de discuri m-a remarcat şi m-a promovat”.
“Folclorul trebuie să dăinuie”
Mitriţa Velicu (fondatoarea Grupului “Tecucelul”, profesor la clasa externă de Iniţiere în folclor a Centrului Cultural, 100 de melodii proprii): “În general, cei de la ţară pun preţ pe muzica populară. Ca profesor, am mulţi elevi din toate comunele judeţului, de la Galaţi până la Tecuci şi de la Tecuci până la Târgu Bujor. Solicitări de a cânta, din păcate, nu prea avem. Mai degrabă primim invitaţii în alte judeţe decât în Galaţi. Eu am primit o zestre importantă din familie, atât părinţii, cât şi bunicii mei au cântat muzică populară. Folclorul e cartea de vizită a românilor, de aceea el trebuie să dăinuie. Ca solist, ce iau pe mere dau pe pere, investesc tot astfel încât să rămână ceva după mine. Tinerii sunt cam mofturoşi, dacă îi întrebi, spun că nu ne place muzica populară, dar când le cânţi, dansează şi sar în sus de doi metri”.
“Inima de român tresare…”
Aurică Totolici (solist Ansamblul “Doina Covurluiului”, Centrul Cultural): “În cazul meu, spun că se poate trăi din muzica populară, fiind angajat al unui ansamblu folcloric, acolo e pâinea mea, însă dacă n-ar fi şi mici activităţi paralele, nu mi-ar ajunge salariul de 600 de lei. Nu mi s-a întâmplat să cânt undeva şi muzica populară să nu fie apreciată, inima de român tresare când aude folclor autentic. Am în repertoriu aproape 300 de melodii, dintre care 100 sunt folclorice, restul cu acompaniament electronic sau cu diferite tarafuri. O parte le-am dat la televiziuni, la altele încă mai lucrez la nuanţe. Viaţa şi zilele mele încep şi se termină cu folclor, el ne apără de toate relele din lume”.
