Eugen Holban, cel mai cunoscut etnolog din zona Covurluiului, fost colaborator al Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, vrea să ceară acestei instituţii drepturi de autor pentru documentaţia ştiinţifică ce a stat la baza câştigării proiectului „Muzeului Satului - Gospodărie tradiţională”.
Centrul Cultural a fost partenerul Consiliului Judeţean Galaţi în implementarea proiectului PHARE câştigat în 2006 de CJ. Secţia de Cercetare etnografică şi valorificare a tradiţiilor populare din cadrul centrului a trebuit să întocmească schiţele gospodăriilor ce urmau să fie construite, schiţe anexate la cererea de finanţarea europeană.
„Schiţele iniţiale sunt făcute de noi”
Tocmai în acest punct bate solicitarea etnologului Holban referitoare la drepturile de autor. Eugen Holban a fost angajat la Centrul Cultural, cu contract de colaborare, doar după câştigarea proiectului, pe durata perioadei de implementare, din august 2007 până în decembrie 2008. Atribuţiile sale priveau în special identificarea obiectelor ce urmau să intre în patrimoniul muzeului.
Din spusele şefului secţiei de Cercetare Etnografică, Daniel Popa, la documentaţia ştiinţifică ce a stat la baza realizării cererii pentru fonduri Phare Eugen Holban nu are nicio contribuţie, pentru că în acea perioadă Centrul Cultural nu colabora cu specialistul.
„Înainte de câştigarea proiectului s-a făcut un fel de schiţă, din partea Centrului Cultural. La baza schiţelor iniţiale a stat „Atlasul etnografic român” (unul dintre autorii capitolului despre judeţul Galaţi este şi Eugen Holban, n.r.), editat de Academia Română în 2003, precum şi alte documente de la centru”, susţine Daniel Popa.
Totuşi, aceeaşi persoană admite că, în perioada de implementare a proiectului, atunci când Consproiect SA a început să întocmească proiectul tehnic, cea mai mare parte a documentaţiei ştiinţifice a fost asigurată de Eugen Holban.
„Este vorba despre schiţele pentru casele din Corod şi Măstăcani şi de cele pentru două dintre anexele casei din Cavadineşti. Consproiect a realizat proiectul tehnic pe baza documentaţiei date, în cea mai mare măsură, de dl Holban, restul documentaţiei aparţinând mie şi Anişoarei Stegaru, referent al secţiei noastre, pe arhitectură. Planurile dlui Holban sunt mai valoroase şi le-am adoptat pe acestea, de comun acord. În ce priveşte casa din Cavadineşti, originalul încă există şi am luat măsurile noi, cei de la Centrul Cultural, fără ajutorul dlui Holban, chiar înainte de a începe colaborarea cu dumnealui”, precizează Daniel Popa.
Totuşi, Eugen Holban vrea să ceară drepturi de autor şi pentru planurile casei din Cavadineşti, nu doar pentru anexele acesteia, după spusele sale, el fiind primul care a menţionat în articole de specialitate această construcţie-tip.
„Aş cere şi eu drepturi de autor”
Daniel Popa mai spune că, deşi a făcut parte din echipa de proiect, alături de Anişoara Stegaru şi de directorul centrului, Răzvan Avram, nu a fost remunerat pentru munca sa.
„Aş cere şi eu drepturi de autor, ca domnul Holban, dar pentru munca mea nu am primit decât salariul obişnuit, ca şef al secţiei de Cercetare, pentru că în bugetul proiectului nu au fost incluse fonduri pentru salarii, din ce ştiu eu.”
Etnologul nu exclude posibilitatea de a ajunge şi în justiţie cu cererea sa privind drepturile de autor. Totuşi, dacă e vorba doar despre recunoaşterea morală a contribuţiei la realizarea muzeului, Daniel Popa spune că e primul care face acest lucru.
Cercetare „distorsionată”
Eugen Holban mai reclamă că cercetările sale ştiinţifice, realizate pe parcursul a zeci de ani de muncă, se regăsesc distorsionate în produsul final. Cu alte cuvinte, cerându-şi drepturile de autor pentru documentaţia ştiinţifică, etnologul reclamă încă o dată modul în care au fost construite gospodăriile din cadrul muzeului. De altfel, „Viaţa liberă” vi le-a prezentat, într-un amplu material.
Daniel Popa declară că remedierile se vor face la timpul lor, cu meşteri populari. Finanţatorul, Consiliul Judeţean, ne-a transmis însă că înainte de votarea bugetului pe 2009 nu se poate discuta despre eventualele reparaţii la muzeu.
Ce spune legea?
La Articolul 7, alineatele (b şi, respectiv, (i din Legea privind dreptul de autor şi drepturile conexe, sunt specificate ca obiecte ale dreptului de autor, printre altele, şi proiectele şi documentaţiile ştiinţifice, precum şi hărţile sau desenele din domeniul ştiinţei în general.
Mai mult, conţinutul Articolului 8, alineatul (a vine cu nuanţări: “De asemenea, (constituie, n.r.) obiect al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecând de la una sau mai multe opere preexistente, şi anume: a) traducerile, adaptările, adnotările, lucrările documentare, aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale unei opere literare, artistice sau ştiinţifice care reprezintă o muncă intelectuală de creaţie”.
