„Mergeam cu paşi nesiguri pe străzile nepavate ale oraşului Galaţi, în lumina slabă a unui felinar ţinut înainte de un servitor. Deşi este principalul port comercial al principatelor dunărene şi are zeci de mii de locuitori, oraşul nu este luminat. Mai trebuie să treacă vreo două generaţii pentru ca aerul proaspăt şi curăţenia să ajungă şi aici”, scria, sub pseudonim, la 1855, ziaristul Charles Dickens.
De altfel, autorul lui „Oliver Twist” creionase înainte şi foarte dur multe aspecte ale vieţii din SUA, într-o epocă prea puţin igienică...
Tot felul de relatări, mai luminoase sau mai întunecate, de felul celei a marelui romancier, în tot cazul vii, de parcă ar fi fost scrise azi, ne-au fost prezentate succint, miercuri la Muzeul de Istorie Galaţi.
Profesorul Cristian Căldăraru, directorul muzeului, a deschis o foarte interesantă acţiune realizată în parteneriat, de muzeu şi de Universitatea „Dunărea de Jos”: seminarul ştiinţific „Relatările călătorilor străini despre oraşul Galaţi în secolul al XIX-lea”.
Nu credeam că o expunere poate trezi atât interes! Elevi, studenţi, oameni de cultură, au rămas un ceas întreg pironiţi locului! Lectorul universitar dr. Constantin Ardeleanu, de la Universitatea „Dunărea de Jos”, ajutat de muzeografa Maria Magdalena Tuluş, de la Muzeul de Istorie, a prezentat, în citate şi fotografii sau stampe de epocă, pagini fascinante dintr-o viaţă pe care nu ne-o închipuiam aşa.
Galaţii vechi, un punct nodal în cea mai sigură călătorie a vremii, între Viena şi Constantinopole, loc unde s-au înnodat şi deznodat imperii, capitală a exportului de grâne şi rai al spionilor, şi-a prezentat începuturile industriale, cu construcţia de corăbii, etnicitatea foarte diversă, viaţa cotidiană – inclusiv cea din cafenele şi săli de biliard sau de pe străzile ca nişte şanţuri noroioase cu case umile sau cochete.
Diplomaţi, ofiţeri, oameni politici, botanişti, istorici, misionari sau chiar „călători profesionişti”, căci se scria mult şi bine plătit despre exoticul Levant, şi-au adus o contribuţie impresionantă la biografia cât mai exactă a vechiului oraş.
Una dintre sursele prezentate ieri, tomul „Călători străini despre ţările române în secolul al XIX-lea”, al 11-lea volum (volumul IV, serie nouă) din seria începută în anii ´60 de o echipă de la Institutul „Nicolae Iorga” din Bucureşti, serie care continuă şi azi, s-a continuat cu adrese de site-uri pe care biblioteci mari ale lumii scot azi milioane de pagini de documente scanate, în care îşi găseşte locul şi Galaţiul. Muzeograful Dan Râpă Buicliu a făcut miercuri şi un apel la studierea documentelor englezeşti, franceze, germane şi ruseşti de la Odesa.
Explicaţie foto: Lectorul Constantin Ardeleanu, între muzeografa Maria Tuluş şi directorul Cristian Căldăraru
