O delegaţie condusă de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Philippe Gustin, a depus, la finele săptămânii trecute, o coroană de flori la Monumentul eroilor francezi, creştini şi musulmani, căzuţi pentru apărarea României în Primul Război Mondial, ocazie cu care s-a invocat ajutorul francez la Revoluţia din 1848, sprijinul lui Napoleon al III-lea în favoarea Unirii, actuala frăţie de arme franco-română în Afganistan sau Oceanul Indian... Diplomatul credea însă că înalta decoraţie oferită după război Galaţiului chiar de şeful Misiunii Militare Franceze, generalul Henry Berthelot, marele prieten al românilor a căror vitejie a admirat-o, „Croix de la Guerre” - Crucea de Război (brevetul există încă, la Muzeul de Istorie Galaţi, decoraţia s-a pierdut) ar fi fost acordată într-un turneu prin oraşele României după război. La Galaţi a aflat însă că, în afară de oraşul nostru, doar Bucureştiul ocupat de inamic şi Giurgiul, primul oraş bombardat la începutul luptelor, în 1916, şi primul eliberat, în 1918, au fost decorate, „datorită eroismului locuitorilor în timpul campaniei”! Pentru sacrificii, suferinţă, boală, pentru pierderile în lupta cu armata dezertorilor ruşi care a încercat să cucerească oraşul, Galaţiul a fost recompensat şi acest lucru nu trebuie uitat!
Eroi francezi, înhumaţi la Galaţi
Au căzut pe teritoriul României în Primul Război Mondial, în peste 100 de localităţi, 601 militari şi civili francezi, din care jumătate din colonii. 120 de francezi au fost astfel înhumaţi la Cimitirul Bellu militar, 223 la Slobozia, 54 la Alexandria, 38 la Chişinău, 52 la Constanţa, 54 la Galaţi (plus un locotenent pilot căzut în 1919) - în Careul francez de la Cimitirul "Eternitatea", 26 la Iaşi, 27 la Timişoara şi 9 în cimitirul turcesc din Ghencea. Generalul Berhelot a fost împropietărit simbolic de staul român, cu 198 de iugăre (cam 100 ha, în măsuri transilvănene), în comuna Fărcădinul de Jos, jud. Hunedoara, pământ pe care generalul l-a donat statului.
