Curierul francofiliei, la numărul 16

Curierul francofiliei, la numărul 16
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Noutatea deosebită a revistei lui Constantin Frosin, „Curierul Internaţional al Francofiliei”, este aceea că, din acest număr, al 16-lea deja, Daniel-Henri Pageaux, profesor emerit de la Universitatea Sorbona din Paris,  devine director de onoare al publicaţiei. În felul acesta, între Galaţi şi Paris francofonia face o punte solidă.

La pagina 4 sunt publicate ecouri ale oamenilor de cultură de limbă franceză din întreaga lume faţă de conţinutul numărului anterior.

„Ce este francofonia?” titrează Axel Maugey. Generalul în rezervă Corneliu Petre publică „Rolul misiunii militare franceze comandate de generalul M. Berthelot, în primul război mondial”.

Un interesant „Dicţionar al sufletelor” publică Jean-Paul Gavard-Perret, în timp ce  arabul francofil Jalel  El Gharbi semnează „Recitind o mie şi una de nopţi”.

„Psihismul în artă” este articolul scriitorului Paul Bazan. Ana Guţu din Chişinău semnează „Scriitorii de expresie franceză în spaţiul basarabean” şi, tot din Republica Moldova, Elena Prus scrie despre „Poetica modei, creaţie parisiană”.

Profesorul universitar gălăţean George Lateş scrie despre „Mihai Eminescu sau paradoxurile traducerii”. O „privire asupra poeziei secolului XX” aruncă Laurent Fels, iar românul  Ioan Suciu din Chicago semnează  eseul „Ruşine şi minciună”.

Cristian Daudel, profesor la Universitatea  Saint-Etienne, aduce în prim   plan „Omul geografic”, iar gălăţeanul Săndel Dumitru scrie despre „Arhivele sufletului”. Revista se încheie cu articolul Simonei Frosin  „Premii spirituale”. 

Poezia prezentă în acest număr, de 150 de pagini, este semnată de Andree Christensen, Louis Delorme, Laurent Fels şi Albert Begards. Proza aparţine lui Jacques Flamand cu „Tunelul” şi lui Maarten Wetsema cu „O după-amiază  de câine”.

Revista este tipărită în condiţii grafice excepţionale la Editura şi Imprimeria Zigotto, pe o hârtie de calitate şi cu multe ilustraţii color de o mare expresivitate. Dincolo de toate acestea, trebuie remarcată încăpăţânarea de invidiat a profesorului, traducătorului şi scriitorului Constantin Frosin de a edita, cu forţe proprii şi de unul singur,  o revistă de francofilie care este din ce în ce mai apreciată în întreaga lume, şi, se pare, aproape ignorată la Galaţi. Profetul, la el acasă, are întotdeauna necazuri…

Citit 845 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.