Amintirile şefului de şantier Marian Filimon: Sabin Bălaşa, fericit că i-a fost salvată lucrarea

Amintirile şefului de şantier Marian Filimon: Sabin Bălaşa, fericit că i-a fost salvată lucrarea
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

* Fresca "furată" şi investiţiile mascate din Cultura comunistă


Articolul despre lucrarea murală a maestrului Bălaşa i-a trezit amintiri puternice şeful patronatului IMM-urilor gălăţene, Marian Filimon. Care a fost implicat direct, ca şef de şantier. În 1989, când se muta „fresca” la Galaţi, dumnealui răspundea, de şase ani, de investiţiile din Cultură şi Învăţământ. „Practic, bucăţile lucrării le-am furat de pe şantier – venise buldozerul, Ceauşescu a dispus demolarea fostului Muzeu de Istorie din Bucureşti şi lucrarea maestrului Bălaşa a căzut sub buldozer! S-au dărâmat pereţii, iar lucrarea s-a adunat piatră cu piatră, a fost un fel de puzzle. A intervenit dl Ion Cioflan, colecţionar de artă, un entuziast. El avea lucrări de Irimescu, de Baba… Am muncit zi şi noapte, pe prietenie! Nu, nu s-a dat niciun ban lui Sabin Bălaşa – el se bucura că i-am salvat opera. Un om foarte popular, mânca cu noi, stătea la taclale. Avea un dar extraordinar de a povesti. Era foarte plăcut, erudit, cu o cultură vastă, începând cu mitologia greacă şi până la contemporaneintate! A fost greu până am găsit lucrării locul potrivit, un loc destul de mare… Apoi, Bălaşa a muncit cot la cot cu Cioflan şi toată lumea. Bontaş venea şi noaptea de câteva ori. Rector era profesorul Oprea. Oameni deosebiţi, care în vremurile alea rele au făcut atâtea lucruri bune!”

Lucrarea, adusă pe şest de activistul Bontaş

„Vasile Bontaş băgase în reparaţii Facultatea de Mecanică şi a putut strecura şi pictura lui Bălaşa. Dar repara şi monumente vechi degradate, Biblioteca, ce se dărâma, Muzeul de Artă vizuală, Universitatea, Muzeul de Istorie: S-a construit blocul pentru oamenii din Cultură – primul apartament dat de mine şi Bontaş l-a primit regretatul Paul Păltănea. S-a pus piatra temelie la Casa de Cultură a Studenţilor, s-a lucrat la Catedrală... Nu era voie să investim în unele lucrări, dar le ascundeam pe alte investiţii…”

Copilul cu har şi „pictura” murală de sub pat

Plasticianul gălăţean Relu Angheluţă (în foto, cam pe vremea pictării "frescei"), care a lucrat alături de pictorul Sabin Bălaşa la refacerea lucrării de la Facultatea de Mecanică l-a evocat pe maestru cu o întâmplare specială: „Era simpatic, se aşeza în fotoliu, fuma, glumea cu toţi. Povestea de când era mic, că se băga sub paturi şi scrijelea cu cărbune pe pereţi. Şi când părinţii au făcut curăţenie, au găsit pereţii murdari, desenaţi – dar sub pat. A pictat de mic, asta a vrut să facă şi a fost pe drumul lui. A spus-o, şi nu o dată: „Domnule, pe mine nu mă interesează ce se întâmplă în jurul meu – dacă mâine se anunţă la radio că vine bomba atomică, eu dimineaţă mă scol în mod obişnuit, mă duc la atelier şi mă apuc de pictat”. Asta era viaţa lui! Pentru mine a fost o onoare şi o ocazie să învăţ de la un mare artist.” Sabin Bălaşa a avut parte de discreţie – nici alţi pictori, nici intelectuali gălăţeni care să vină să-l vadă atunci lucrând. „Nu prea se ştia în oraş… De altfel şi uşa era blocată, erau materiale peste tot. „Nici acum lucrarea nu este semnalată, „Da´ oricum nu interesează! Şi dacă e o plăcuţă la intrare, n-o citeşte nimeni! Mulţi nici n-au intrat vreodată în vreun muzeu. Nici profesori universitari, cât am lucrat acolo, nu se uitau la lucrare…”

Citit 5064 ori Ultima modificare Vineri, 05 Iulie 2013 16:38

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.