Chopin a însoţit potrivit ieri, în Sala rondă a Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, emoţionantul film-colivie a timpului care a însoţit lansarea volumului 17 de poezie din seria cArtEsenţe, editată de Centru: „gen-Om„, al poetului Simón Ajarescu (1936-2013), „poetul sărac-lipit”, care obişnuia să semneze Saint-Simón Ajarescu…
Poeta Cezarina Adamescu, care a reacţionat prima la dispariţia poetului, dedicându-i deja două cărţi, şi prozatorul Ioan G. Tofan, încurajat în anii ´70 de cel evocat, au vorbit în absenţa celui lansat. Când apărea poetul, „se făcea tăcere”, şi-a amintit poeta, care a stat câţiva ani în preajma sa şi simţea nevoia să ia notiţe când îl asculta recitând. Prozatorul Tofan şi-a notat chiar zilele şi orele în care au stat de vorbă, aducând acum o colecţie de fotografii şi documente. El a evocat lumea literară de aur şi… fără arginţi a tinereţii poetului, încercarea constituirii unei „şcoli de literatură” gălăţene în 1973 - „Grupul literar 13”, a evocat întâlnirile cu scriitorul Eugen Teodoru în casa scriitorului Tudose Tatu, Cenaclul „Fluviu”, de pe Domnească, cu figura „patriarhilor culturali” Valeriu Gorunescu şi Ion Trandafir, sau a cenaclului de la Sindicate, „Ştefan Petică”, dar şi lumea boemă a tânărului Ajarescu, acel „Don Quijote de pe strada Morilor”, cu nesfârşite discuţii şi clinchet de pahare la madam Gold sau la Corso...
Filmul de arhivă, din arhiva Centrului, ne-a deschis Galaţii anului 1996, la lansarea cărţii lui Ajarescu „Sfidarea spirituală”, dar şi alt moment, din 2011, la Ziua Culturii Naţionale, la care poetul a vorbit şi a recitat. Şi iată-l pe don Simón, „un venetic sideral”, după cum îşi spunea, protestând împotriva utilizării lui Eminescu în scopuri meschine: „Trăncănim toţi în numele lui Eminescu!”. Adăugând cu umor: „Şi nu mai continui, ca să nu mai trăncănesc şi eu!”
Din lumea umbrelor, în alb-negru, au apărut în sală, captivi în memoria filmului, dispăruţi în timp dintre noi: alături de cel acum evocat, poetul Ion Chiric, istoricul Paul Păltănea, Ştefan Stanciu, directorul Muzeului de Istorie - care, evident, nu se numea încă „Păltănea”, ca azi, pictorul Nicolae Spirescu, Nedelcu Oprea, directorul Bibliotecii „Urechia”, Răsvan Angheluţă, preşedinte cultivat al Consiliului Judeţului, poetul Florin Doru Cilincă şi alţii. Dintre scriitorii vii, au fost ieri mai puţini...
N-au fost, firesc, şi obişnuitele autografe: „Cred că o să mai aşteptăm…”, a spus în final moderatoarea evenimentului şi a colecţiei, poeta Florina Zaharia, care a evocat colaborarea poetului cu Centrul şi cu revista acestuia.
