Casa Serfioti, preţuită cu discreţie... masonică
Foto: Foto: Victor Cilincă

Casa Serfioti, preţuită cu discreţie... masonică
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)

Casa Serfioti, care atrage privirile cu cariatidele ei vintage, pline de istorie, face bine străzii Domneşti! Nu este însă cuprinsă în Lista monumentelor istorice, pentru că nu i se cunoştea trecutul, până de curând. Proprietarul său, gălăţeanul Marcel Capriş, realizează acum reabilitarea clădirii. Aristide Serfioti, comanditarul construcţiei, a primit, după Războiul din ´77, Ordinul „Sf. Stanislav“ în grad de comandor, de la ţar, şi Ordinul „Coroana Prusiei“. Chiar şi învinsul Imperiu Otoman i-a acordat salvatorului de vieţi Ordinul „Medgidie” - în grad de comandor. Ţara i-a oferit înaltul Ordin „Coroana României“ în grad de comandor şi ordinul „Steaua României“ în grad de ofiţer. La recomandarea consulului francez la Galaţi, Sefioti primea chiar Legiunea de Onoare! Devine cetăţean român după 11 ani de muncă în folosul obştei, în 1864. Bustul său din bronz este plasat în curtea Spitalului „Elisabeta Doamna”.

Marele Maestru al Marii Loji Naţionale a României, dr. Viorel Dănacu, anunţa recent în Galaţiul unde, la 1733, lua fiinţă prima lojă românească, inaugurarea unei noi loji în „casa unui mason, doctorul Serfioti”.

Prinsă în chihlimbarul istoriei

Pe clădire, o plăcuţă informează: casa e pe „ALINIAMENT CONSTANTIN SACOMANO” - o altă trimitere! Paul Păltănea, în „Istoria oraşului Galaţi”, notează: negustorul Sacomano amenajase la jumătate de veac XIX „Teatrul Sacomano sau „Teatrul cel Mare”, pe locul actualei Prefecturi (o baracă, devenită apoi insalubră şi periculoasă), unde a conferenţiat însă Alecsandri şi a jucat apoi Fani Tardini! Negustorul făcea parte din grupul care a lucrat la uniunea monetară a Principatelor.

 

 

Proiectată de arhitectul C.E.D.!

Serfioti a locuit pe str. Mihai Bravu, unde a cumpărat o casă, la nr. 24. Casa, din cărămidă, de pe Domnească, a fost construită la nr. 80 de către medic, după planurile arhitectului Comisiei Europene a Dunării, Oscar Şwab, şi trebuia să aibă două etaje. Balconul este susţinut de fete-îngeri înaripaţi, ca nişte cariatide. Peretele dinspre sud are două firide cu statui, evocându-le pe cele antice. Camere şi saloane pentru stăpâni, musafiri, servitori, chiar şi o cameră pentru maşina de spălat. În timpul comunismului, aici a fost Comitetul Judeţean de Cultură, Starea Civilă, iar după ´90, sediul PD.

Istoria profesorului Bodea

Profesorul Valentin Bodea scrie în „Monumente istorice şi de arhitectură din oraşul Galaţi…”: "Casa e importantă pentru că a aparţinut unui „adevărat binefăcător al oraşului Galaţi”, dar şi prin „arhitectura deosebită a acesteia sau ce a mai rămas din ea". Profesorul, care a susţinut salvarea imobilului, e cel care a descoperit la Arhivele Naţionale gălăţene istoria casei construite „de însuşi doctorul” Serfioti (n. 20.07.1821, la Hydra, Grecia - m. 24.07.1905, Fileşti). Absolvent al Universităţii de Medicină „Ludwig-Maximilian“ din München, din 1853 s-a stabilit şi a practicat la Galaţi. A fost, pe rând, medic militar al Garnizoanei, medic primar la spitalul filialei Epitropiei Generale „Sf. Spiridon“, medic şef - colonel, la Spitalului Militar. A fost numit în Consiliul de Igienă şi Salubritate al oraşului, apoi epitrop (administrator) al spitalului „Sf. Spiridon“. Părăsind armata, ajunge medic primar la Spitalul „Elisabeta Doamna - Caritatea gălăţeană“, până la pensionare.

CITEŞTE ŞI: Campania VL "Comori de patrimoniu"/ Pânzarul moldovenesc, o nebunie nefinalizată (FOTO)

Cofondator şi preşedinte al Societăţii medicale gălăţene, principal iniţiator al construirii Spitalului „Elisabeta Doamna“, oraşul îi rămâne dator până azi! Prin testament, a lăsat spitalului moşia Calica - Fileşti, din veniturile acesteai urmând să se construiască şi să se întreţină cheltuielile unui spital de copii care să-i poarte numele, oferind şi terenul pentru construcţie. A asigurat un premiu bianual studenţilor la Medicină bucureşteni. A lăsat fonduri şi orfelinatului gălăţean, bisericii şi şcolii comunităţii elene. Anual, câte două fete sărace din satul Calica primeau zestre o pereche de boi, o vacă şi un plug. Instrumentele medicale au fost împărţite colegilor, biblioteca medicală a rămas Societăţii Medicale Galaţi, iar cea literară, bibliotecii Liceului „Alecsandri”. Înmormântat în superbul cavou al bisericii „Sf. Treime” din Fileşti, Serfioti rămâne un nume cunoscut, prin repetarea din generaţie în generaţie, dar cu o biografie uitată! De numele său ar putea fi legat un viitor muzeu; remarcam, la Depozitul "Hepites" de pe str. Henri Coandă, un mic muzeu al Farmaciei gălăţene, de la vechi flacoane la instrumentar din alt veac…

 

Citit 7481 ori Ultima modificare Vineri, 01 August 2014 17:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.