Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Zilele Rusaliilor sau ale Cincizecimii sunt printre cele mai bogate în tradiţii şi mituri la români.

În ajunul praznicului se ţin Moşii de Vară, o sărbătoare populară dedicată pomenirii morţilor. În anumite sate bucovinene se credea că sufletele morţilor sau ale „moşilor” părăsesc mormintele în Joia Mare, înainte de Paşti, se preumblă printre cei vii şi îşi reiau locul abia în ajunul Rusaliilor. Ca această trecere să se facă fără incidente, oamenii puneau crengi de tei în gospodării, dar şi pe morminte şi făceau pomenii.

De fapt, sătenii care ţineau sărbătoarea duceau crengi de tei şi de nuc la biserică, drept simbol al limbilor de foc ale puterii Sfântului Duh, care s-a pogorât peste Sfinţii Apostoli. Se credea că aceste crengi, păstrate la streşina casei sau la icoane, au puterea de a feri căminul de rele şi de a vindeca surzenia. De asemenea, crengile erau folosite în ritualuri de alungare a furtunilor şi a grindinii.

În vechime, bărbaţii care erau nevoiţi să umble singuri în noapte de Rusalii îşi puneau la brâu frunzele de tei şi de nuc, pentru a se pune la adăpost de raidurile duhurile rele care ar fi umblat să le fure minţile.

Un alt obicei de Rusalii este „udatul nevestelor”. Credinţa populară susţinea că doar femeile care sunt udate în această zi vor fi sănătoase tot anul.

Ielele - femei fabuloase

În mitologie, Rusaliile erau fiicele lui Rusalim împărat - femei fabuloase din rândurile ielelor. Se credea că acestea sunt făpturi înzestrate cu puteri magice, care trăiesc în văzduh, prin munţi, peşteri şi păduri şi care noaptea se scaldă în izvoare, dezlănţuite.

Temut era mai ales dansul acestor iele, care nu făceau rău celor care le evitau, ci acelora care le provocau sau le priveau dansând. Se credea că aceia care nu îşi feresc ochii în eventualitatea în care surprind un astfel de eveniment magic sau nu cinstesc sărbătoarea Rusaliilor aşa cum se cuvine vor fi pedepsiţi de iele, care le vor lua minţile sau îi vor schilodi.

Exista şi credinţa că în noaptea din ajunul Rusaliilor trebuie evitat dormitul sub cerul liber sau mersul la fântână, tocmai pentru a nu cădea sub forţa ielelor. De asemenea, se credea că este periculos ca întunericul să te găsească la răscruce de drumuri, pe malul unei ape întunecate, sau în munţi.

Căluşarii tămăduitori

Tot legat de Rusalii este şi dansul Căluşarilor, care vine din ritualul săritului peste foc pentru a alunga ielele şi celelalte rele. Acest dans era privit ca singurul leac pentru cei care văzuseră ielele şi care, din acest motiv, îşi pierduseră minţile.

În timp, însă, toate practicile păgâne, păstrate din vechime, s-au transformat în simple superstiţii, ziua Rusaliilor căpătând un caracter aproape exclusiv creştin.

Rusaliile - sărbătoare creştină

Rusalii  - Pogorârea Sfântului Duh - se prăznuiesc la 50 de zile de la Paşti şi comemorează coborârea Duhului Sfânt în chip de limbi de foc asupra ucenicilor lui Hristos. Potrivit textelor din Faptele Apostolilor, acest fapt s-a petrecut în ziua Rusaliilor evreieşti. Sărbătoarea mai este numită şi Cincizecime.

Luni - Sărbătoarea Sfintei Treimi

În lunea Rusaliilor, a doua zi după Praznicul Pogorârii Sfântului Duh, creştinii prăznuiesc sărbătoarea Sfintei Treimi, aşa cum este ea trecută în calendarul ortodox. În calendarele ortodoxe ale altor neamuri, însă, lunea de după Rusalii se numeşte Lunea Sfântului Duh.

Una dintre cele 11 sărbători legale

Rusaliile au devenit sărbătoare legală în anul 2008, în urma votului Camerei Deputaţilor (for legislativ decizional, în acest caz) prin care s-a modificat Codul Muncii. Astfel, cele două zile de Rusalii au ridicat la unsprezece numărul zilelor libere pe care le au românii pe parcursul unui an.

În realitate, însă, este vorba doar despre nouă zile lucrătoare, pentru că prima zi de Rusalii este duminică, la fel ca şi prima din cele două zile libere de Paşti.

Celelalte şapte zile libere ale românilor în afara celor considerate concediu de odihnă sunt 1 şi 2 ianuarie, 1 Mai, 15 august -  Adormirea Maicii Domnului, 1 Decembrie şi prima şi a doua zi de Crăciun.

Citit 1702 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.