O operă din patrimoniul mondial, celebra dramă “Rigoletto”, al uriaşului compozitor italian Giuseppe Verdi, este oferită publicului gălăţean duminică, 31 ianuarie, de la ora 18,00, pe scena Teatrului Muzical „Nae Leonard”. Cine nu ştie, cine n-a fredonat cunoscutele „şlagăre” ale compozitorului aplaudat pe scena operelor mari ale lumii, citite pe miile de partituri cumpărate de un public entuziast pe tot globul ori ascultate la colţ de stradă, cântate de flaşnetarii de acum mai bine de un veac? Cine n-a auzit aria ducelui de Mantova, cinicul afemeiat, care spune "Pentru mine, toate femeile sunt la fel" sau cântă "Femeia e schimbătoare...", celebra arie "La donna è mobile", din "Rigoletto"?
Opera în patru acte, cântată în italiană şi subtitrată în limba română, esenţială în cultura universală, are un libret scris de Francesco Maria Piave, după o piesă la fel de celebră: „Regele petrece” („Le roi s'amuse”, a nu mai puţin cunoscutului scriitor francez Victor Hugo, spectacol interzis la vremea lui, tocmai din cauza realismului său neobişnuit).
Dirijorul spectacolului este apreciatul pe plan internaţional Mircea Holiartoc. Dirijorul corului este Daniel Nistor. Scenografia este semnată de cunoscutul plastician Gheorghe Andreescu, care a mai lucrat decoruri la montări ale lui Verdi, precum „Nabucco” sau „Aida”. Pregătirea muzicală îi aparţine Tatianei Ionaşcu.
Regizoarea-solistă
Regia spectacolului îi aparţine Luciei Cicoară Drăgan, regizor la Teatrul Muzical, lector la Universitatea „Ovidius" din Constanţa, specializarea Canto.
Absolventă de Regie la Academia din Cluj, la rândul său artistă, absolventă a Facultăţii de Muzică din Braşov, cu două decenii de activitate pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, iar din ´78 solistă la Muzicalul gălăţean (unde a debutat tot în Verdi, în rolul Azucena, din „Trubadurul”). A îndrăgit, însă, şi mai mult rolul Amneris din „Aida”, în care a fost aplaudată în turnee la Bristol, Canterbury, Friedrichshafen, Rotterdam, Amsterdam, Oss, Nijmegen sau Sitaard. Artista a fost recompensată, printre altele, cu Premiul al II-lea, la Caltaniseta (1984); Trofeul de Aur, la Phenian (1997), Premiul „Rolul Anului", acordat de Actualitatea Muzicală (1999), Ordinul Naţional pentru Merit în grad de Cavaler (2002).
Distribuţie naţională
Dacă, la premieră, opera a beneficiat şi de o distribuţie internaţională, spectacolul de duminică a atras câteva numere tinere, dar cunoscute, de la mari opere din ţară, alături de apreciata echipă a teatrului gălăţean. Astfel, în rolul titular, Rigoletto, joacă baritonul Lucean Petrean (Cluj Napoca), ducele de Mantua este interpretat de Florin Guzgă (Iaşi), Sparafucile - Teodor Busnea (Iaşi), Maddalena - Lăcrămioara Crihană, Monterone - Octavian Vlaicu (Timişoara), Giovanna - Ioana Drăgan, Marullo - Dominic Cristea, Borsa - Tudorel State, Contele Ceprano - Dumitru Barbu, Pajul - Mirela Stoica, Heraldul - Daniel Nistor.
Tânărul bariton Lucian Petrean vine de la Cluj şi a debutat chiar cu acest rol, în 2010, el fiind finalist, doi ani mai târziu, al Concursului „Quarto Concorso Lirico Internazionale Alfredo Giacomotti” de la Pavia - Italia. Este Cavaler al Culturii bistriţene, a cântat şi pe scena Operei Naţionale Bucureşti (tot în „Rigoletto”) şi pe a altor opere din ţară. Artistul este şi doctor... în filologie, cu o teză despre colinde. El a studiat cu maestrul Giorgio Zancanaro, cursuri de maiestrie vocală.
Tenorul Florin Guzgă este de trei ani solist al Operei din Iaşi, oraş unde a absolvit Universitatea „George Enescu” şi Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”.
Basul Teodor Busnea joacă tot la Opera din Iaşi, în acelaşi rol. Destul de proaspăt absolvent al Universităţii de Arte „George Enescu“, Busnea este deja apreciat (era remarcat şi de revista „Cultura”).
Prezent şi în distribuţia de la premiera gălăţeană a operei, basul Octavian Vlaicu vine de la Opera din Timişoara (în 2000, pentru doi ani, fusese angajat al Operei din Capitală). Premiat la Concursul Internaţional de canto „Sabin Drăgoi” Timişoara şi la Concursul Internaţional de canto „Hariclea Darclee” Brăila - cu premii speciale, Vlaicu a făcut turnee în Elveţia, Italia, Germania, Belgia, Spania, Ungaria, Olanda, Serbia şi chiar în Africa.
Subiect răvăşitor
Acţiunea este de un dramatism copleşitor! Sunt celebre aria ducelui de Mantova, cinicul afemeiat - "Pentru mine, toate femeile sunt la fel", la fel cu aria sa „Femeia e schimbătoare...” („La donna è mobile”), dar povestea în sine răscoleşte. Bufonul ducelui, cocoşatul Rigoletto, cel care îi cântă, servil, în strună stăpânului, bătându-şi joc de cei cărora ducele, profitând de puterea şi de seducţia sa, le-a violat fiicele sau soţiile, este la rândul său crunt pedepsit, atunci când, printr-o farsă cumplită, este legat la ochi, crezând că participă la răpirea unei femei străine, de fapt chiar Gilda, iubita sa fiică! Gilda ajunge astfel în castelul ducelui. Bufonul plăteşte ucigaşi ca să se răzbune pe nobil, însă Gilda, îndrăgostită între timp de duce, se sacrifică, lăsându-se ucisă în locul acestuia. Macabru, trupul ei este predat tatălui într-un sac, drept trupul ducelui…
Interzisă, imediat după premieră!
Opera „Rigoletto” a avut un extraordinar succes încă de la premiera sa, la Teatro La Fenice din Veneţia, pe 11 martie 1851, dar a avut parte de cenzură! Cu două decenii înainte, piesa lui Victor Hugo, care a stat la baza libretului, fusese şi ea interzisă! Premiera piesei în versuri, în cinci acte, „Regele petrece” („Le roi s'amuse”), din 22 februarie 1832, de la Comedia Franceză din Paris, stârnise imediat mânia cenzurii, care a interzis-o în aceeaşi zi! Bufonul, numit în piesă nu Rigoletto, ci Triboulet, avea de fapt un nume real, al bufonului regelui-despot Ludovic al XVII-lea, deci se deducea pe cine slujise, iar regii nu puteau fi ofensaţi, chiar dacă respectivul Ludovic, ca şi bufonul său, era mort…
La rândul său, Verdi a trebuit să preschimbe (după ce a protestat în zadar) personajul criminal, din rege în duce, să mute acţiunea în alt timp şi în altă ţară - într-un regat care nici nu mai exista, pentru a nu tulbura relaţiile Austriei, ce stăpânea pe atunci nordul Italiei, cu francezii.
Spectacolul are o durată de două ore şi zece minute, cu două pauze.
Preţul unui bilet este de 21,60 lei, respectiv, 10,80 lei.
