Cunoscutul critic Theodor Codreanu salută apariţia primului dicţionar al creatorilor de literatură gălăţeni, printr-o prefaţă la acesta: "Impresionează pledoaria lui Zanfir Ilie pentru cultura tărâmului Moldovei de Jos, considerată cu mult mai săracă decât cultura Moldovei de Sus (lăcaşul geniilor!) şi chiar a celei de Mijloc. Dicţionarul scriitorilor gălăţeni pare să spulbere o asemenea prejudecată". O meritată recunoaştere culturală a oraşului nostru. O apariţie editorială aşteptată, necesară, având în spate multă muncă. Se face astfel dreptate culturii dintr-un oraş care, dacă ar fi avut un inimos Perpessicius, ar fi fost un reper recunoscut.
Un instrument de informare la îndemână
În ultima zi a Festivalului Internaţional de Carte „Axis Libri“ din acest an, desfăşurat între 25 şi 29 mai, s-a lansat generoasa producţie proprie de carte a bibliotecii, cu publicaţii cu valoare ştiinţifică. Astfel, au fost prezentate revistele „Axis Libri”, Buletinul Fundaţiei Urechia, Anuarul Ştiinţific al Bibliotecii, lucrarea bibliografică „Oameni în memoria Galaţiului”, volumul 2 din ”Eseuri danubiene”, dedicate oraşului de Zanfir Ilie, albumul „Rembrandt în colecţiile bibliotecii”, „Nicolae Mantu” - monografie ilustrată, de Corneliu Stoica şi… DICŢIONARUL!
După ce scotea la Iaşi, în 2013, volumul „Galaţiul în spaţiul cultural naţional” - Editura Convorbiri literare, care avea un capitol dedicat scriitorilor gălăţeni, Zanfir Ilie semnează acum pe coperta dicţionarului aşteptat. Redactorul de carte, care semnează şi corectura voluminosului dicţionar, de 590 de pagini, format mare, este cunoscutul critic A. G. Secară, iar lector, autoare a machetării, bibliotecara Camelia Toporaş. Coperta aparţine Sabinei Radu. Biografii, opere, la îndemână!
577, Doamne, şi toţi 577!
Nu mai puţin de 577 de nume de autori prinşi în dicţionar, de la cel mai tânăr (avem la final şi o „Listă cronologică”), poeta, de 14 ani, Denisa Lepădatu, la cel mai „bătrân”, Dimitrie Cantemir, născut la 1673. Sunt aşezaţi de la A (Georgeta Adam, dr. în filologie cu Magna cum Laudae la Sibiu, scriitoare şi realizatoare de emisiuni radio) la Z (poetul şi ziaristul Ion Zimbru, de la „V. L.”). Apar însă şi savanţi, publicişti, jurnalişti straşnici de sfârşit de veac XIX şi de puţin mai târziu, precum Ion Burbea sau Moise N. Pacu. Deschizând la întâmplare, iat-o pe iubita poetă Nina Cassian, stinsă la New York, pe parizianul Virgil Tănase, licenţiat al Ecole des Hautes Etudes, doctor în sociologia şi semiologia artelor şi literelor, bucureştenii acum Mihail Gălăţanu şi Petre Barbu, Iordan Chimet, arhiepiscopul Casian Crăciun, criticul Crohmălniceanu, dramaturgul Dumitru Solomon, savantul Dimitrie Cuclin, economistul Trancu-Iaşi, istoricul Vasile Pârvan, prozatorul „american” Grid Modorcea, poetul-întemeietor Costache Conachi, până şi Barbu Nemţeanu, ăl cu „oraş cumplit de negustori”. Apare un număr important de scriitori foarte buni care sunt în plină activitate de ani şi ani - o listă scurtă ar fi acum discriminatorie! Mulţi scriitori apreciaţi îşi regăsesc însă numele, de-a lungul timpului, ca redactori ai „Vieţii libere”. Apar şi tineri scriitori, membri ai cenaclurilor „Noduri şi Semne”, „Cubul critic Oblio”, „Gellu Naum”, „Anton Holban”. Şi prozatori şi poeţi foarte-foarte noi, abia publicaţi în reviste ori cu o singură plachetă de versuri, alături de venerabili petrecuţi din viaţă, începând cu unul dintre primii membri ai Uniunii Scriitorilor, preşedinte, în ´50, al cenaclurilor „13 Iunie”, apoi „Fluviul”, fondator al Societăţii Scriitorilor „C. Negri” - poetul Ion Trandafir. Sunt însă şi doar „trecători” prin literatura gălăţeană, precum negălăţeanul Ionel Teodoreanu, care însă ne-a evocat, în romanul „Lorelei”, oraşul în care cu drag venea (vizita, de pildă, seratele muzicale ale fraţilor Mantu), dar şi de nevoie (avocat, venea aici să pledeze).
„Într-o penurie - întinsă ca o pecingine pe harta culturii române - de sinteze, dicţionare şi enciclopedii, profesorul, criticul şi istoricul literar Zanfir Ilie oferă atenţiei publicului cititor o lucrare de proporţii cvasistingheritoare pentru cititorul grăbit al zilelor noastre”, notează pe ultima copertă a Dicţionarului scriitoarea şi editoarea Aura Cristi, redactorul-şef de la „Contemporanul”. „Nu rămâne decât să salutăm această ispravă de zile mari”, mai scrie ea.
Criticul A. G. Secară notează tot acolo şi el: „Dar iată că un istoric literar cu acte în regulă, dr. Zanfir Ilie, doctor în filologie şi comunicare, reuşeşte să prezinte celor interesaţi o frumoasă surpriză: anunţatul, de acum trei-patru ani, „Dicţionar al scriitorilor gălăţeni”! O adevărată Arcă spiritual-culturală, alta decât cea a lui Nicolae Manolescu, care apelase la biblicul Noe, unde condeieri mai importanţi sau mai puţin importanţi sunt salvaţi de la o nedreaptă uitare!”
În arca… profesorului Ilie, în categoria largă „scriitor” intră şi alţi autori, câţiva tehnici, numărul mare de autori prinşi părând să fie el însuşi un argument în stabilirea parcă a unui record. Însă, desigur, este şi nevoia patriotului local de a susţine cauza unui oraş care s-a tras constant în jos de pe piedestalul recunoaşterii culturale inter/naţionale (iată, cantonăm o puternică romancieră precum Hortensia Papadat Bengescu doar în comuna naşterii sale…). Astfel, găsim şi traducători, şi autori de cărţi despre climă, critică cinematografică (Tudor Caranfil), acupunctură şi scientigrafie (dr. Gh. Bugeac), actorul Paul Buţa (nu se specifică despre ce carte, dar este etnografie). Apare şi brăileanul, născut la Măcin, Ionel Cândea, directorul Muzeului Brăilei, arheolog, documentarist şi istoric. Şi bucureşteanul, care a predat la noi, Florin Iaru.
Am stabilit buna, foarte buna intenţie, trebuie stabilit şi pionieratul! O muncă uriaşă.
Chipuri de azi şi de ieri
La întâmplare, descopăr cu plăcere chipuri şi biografii, o sursă de documentare pentru orice evocare, studiu sau alt dicţionar. Mă uit întâi după Hortensia Papadat-Bengescu, romancieră cu o carieră izbitoare, modernizatoarea romanului românesc. Îl avem şi pe Grigore Ventura, dramaturg, muzician, cel care pare să fi fost Iuda lui Eminescu. Pe Mihai Vişoiu, boxerul prozator, un Hemingway lansat de Fănuş Neagu la Galaţi. Pe Urechia, nuvelist, autor al unei voluminoase Istorii a românilor, pe Jean Bart, legendarul scriitor al mării, tecuceanul-bucureştenizat George Arion, marele filosof tecucean Ion Petrovici. Comori literare!
