Numărul pe august al Revistei Centrului Cultural Dunărea de Jos (CCDJ) este dedicat, sub numele „Basarabia”, fraţilor de peste Prut! Aşa cum ne-a obişnuit, revista are o temă. Şi din nou una anticomunistă, dură, în stilul insuflat din ce în ce mai mult de scriitorul Nicolae Bacalbaşa: despre crime, abuzuri, minciuni, paradoxuri.
Pe prima copertă, versuri proletcultiste: “Câte stele sunt pe cer/ Până diminiaţa pier/ numai una ca o proastă/ Şade pe uzina noastră.” Pe ultima, versurile lui Vieru: “Ridică-te, Basarabie/ Trecută prin foc şi sabie,/ Bătuta, ca vita, pe spate/ Cu biciul legii strâmbate”…
Elena Parapiru face cronica cărţii "Doi pliznoţi care au trecut Prutul”, potrivită temei, a fraţilor Nicolae şi Gheorghe Bacalbaşa. Despre Puşkin, regimul ţarist şi basarabeni, aflăm dintr-un articol semnat de romancierul şi istoricul Henry Troyat, membru al Academiei Franceze, comandor al Legiunii de Onoare, premiat Goncourt la 27 de ani, francez de origine rusă - în traducerea lui N. Bacalbaşa. De pildă: "Tot ce e limbă se amestecă la Chişinău: moldovenesca, rusa, greaca, evreiasca, turca, armeana", observa poetul.
Citim şi "Raportul Moruzov" - date obţinute de şeful Serviciului Secret român despre Basarabia, după entuziasta Unire din 1918, urmată de abuzuri administrative ale unor guvernanţi de la Bucureşti şi una dintre concluzii, gravă: "s-a săpat o prăpastie între noi şi basarabeni"!
"Constantin Beccin", ţăran din Tighina - este un fragment din romanul „Ard malurile Nistrului”, de Virgil Gheorghiu. Elena Harconiţă, directoarea Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de stat „Alecu Russo” din Bălţi, face un portret acesteia.
Teo-Teodor Marşalcovschi scrie despre „Bălţi - oraş curat românesc”. Lidia Sitaru, metodist la Biblioteca Raională „Alexandru Donici” din Orhei: „Bibliotecile publice schimbă comunităţile”. Iurie Colesniuc - „Lecţia necesară” sau o istorie a unirii Basarabiei cu Ţara. Vasile Malaneţchi - in memoriam Grigore Vieru. Leo Butnaru - eseu: „Despre zigzag”. Marius Mitrof - „Ziua Aviaţiei Române în Galaţiul interbelic”.
Violeta Ionescu continuă seria de proză cu parfum de istorie „Misterele Galaţilor”, cu povestirea „Omul care salvează vieţi”. Alexandru Mihalcea pubică un fragment din romanul său despre teroarea comunistă, „Manolescu Valentin, un soldat inutil”. Ioan Gh. Tofan prezintă „Cocoşii nadoleni” - fragment de roman. Revista mai cuprinde cronici de Octavian Mihalcea şi Victoria Milescu, dicţionar plastic, festivalurile CCDJ.
