Grafică excelentă la Muzeul de Artă Vizuală din Galați | La vernisaj s-au proiectat o mie de imagini după lucrările lui Nae Săftoiu

Grafică excelentă la Muzeul de Artă Vizuală din Galați | La vernisaj s-au proiectat o mie de imagini după lucrările lui Nae Săftoiu

Foto ”Viața liberă”, Victor Cilincă
Evaluaţi acest articol
(8 voturi)
Fii primul care postează comentarii!


Un slideshow din o mie de fotografii făcute după grafica lui Nicolae Săftoiu a putut fi vizionat chiar de la început de participanţii la recentul vernisaj al expoziţiei de grafică intitulată „Ape”, deschisă cu generozitate la Muzeu de Artă Vizuală Galaţi. „Eu sunt creator de crâmpeie, de frânturi şi de fărâme”, îi spunea artistul scriitoarei Dana Potorac Roşca, în cartea-interviu dedicată graficianului. Carte premiată, de altfel, de către Ministerul Culturii! Numele expoziţiei mă duce cu gândul la acele ape-ape împrăştiate cu fineţe de faţetele pietrelor preţioase. Desenele, migălos haşurate de peniţă, evocând gravura unui Daumier, uneori şi structuri îndrăzneţe şi agresive à la Chirnoagă, iar culorile au căldură, armonie de nuanţe care sugerează munca bijutierului de a monta o piatră de jad, o mărgică din chihlimbar ori un lapis lazuli în fermecate filigrane din aur şi argint…

"Vrăjitorul de vise"


Vernisajul a făcut neîncăpător neîncăpătorul nostru muzeu, redus la mai puţin de jumătate din lipsa unui spaţiu suficient de expunere. Este greu să ne vedem toţi, să-i vedem bine pe cei care prezintă, dar măcar se aude bine…

„Vrăjitorul de vise Nae Săftoiu” – aşa l-a prezentat directorul Muzeului, dr. Dan Basarab Nanu. „Mulţumită lui Dumnezeu, dl. Nae Săftoiu a rămas acelaşi veşnic neliniştit, acelaşi veşnic vrăjitor”, a mai spus managerul, apreciind că, dacă sunt destui artiştii care plimbă din muzeu în muzeu doar cele câteva pânze realizate de ei, autorul de faţă are un adevărat muzeu propriu în atelier. În vreme ce prolificul artist expus acum şi la Galaţi are mii de lucrări realizate, mai observa managerul Muzeului: a trebuit să fie alese pentru expoziţie doar vreo 40 de lucrări din cele peste 3.000 din atelier. „Nu cred că există temă pe care Nicolae Săftoiu să nu o fi abordat… Este pentru a nu ştiu câta mia oară când s-a spus şi se va mai spune că Nae Săftoiu este un desenator de o acurateţe remarcabilă”.

„Este un univers ce descinde dintr-o imaginaţie debordantă, păstrând mereu o legătură cu realul, dar şi cu lumea cărţilor – cuvânt şi imagine totodată”, spunea şi criticul de artă Mariana Tomozei Cocoş, adăugând: „Grafician de mare fineţe a tehnicii şi a semnificaţiilor ideatice înglobate în opera sa, Nicolae Săftoiu ne oferă o bogată selecţie de lucrări, realizate în ultimii ani cu aceeaşi expresivitate şi forţă imaginativă pe care a avut-o permanent de-a lungul carierei sale”, remarcând, totodată, şi bogata imaginaţie: „un uimitor amestec de trupuri umane şi elemente vegetale, un întreg bestiar cu valenţe de fabulă, totul oscilând între real, fantastic şi mitologic”, folosind tehnica unei haşuri fine…

Curatorul expoziţiei, tânărul plastician Eduard Costandache, a avut astfel o sarcină foarte grea – aceea de a alege între piese de valoare egală, cu generozitate oferite de artistul care a expus şi în colecţii de artă, ori pe simezele unor expoziţii din şi în Franţa, Germania, Japonia, în cele două Americi. De altfel, cufundat în modestia sa, absolventul de odinioară al Institutului de Artă „Nicolae Grigorescu” a confirmat încă din tinereţe, fiind recompensat încă din anii ´60: a primit chiar Premiul Uniunii Artiştilor Plastici (în ´68 şi în ´80), Ordinul "Meritul Cultural” (în ´69), Premiul Special la festivalul "Eurocon I” – Trieste şi altele.  Şi-a pus semnătura şi pe grafica bancnotelor româneşti, pe care le-a executat timp de un deceniu pentru Banca Naţională a României, chiar dacă autorul lor vorbeşte cu desconsiderare despre acea perioadă în care, desigur, imaginaţia a trebuit să fie încorsetată în tipare bancare. Sunt totuşi lucrări de circulaţie din mână în mână, piese într-un viitor muzeu al banului, atunci când vor apărea alte şi alte bancnote româneşti pe piaţă.

Iniţial, curatorul expoziţiei, plasticianul Eduard Costandache, se întorsese la muzeu cu o mie de fotografii realizate în atelierul maestrului, care nu erau însă decât „bonus” la expoziţie. „Expoziţia lui Edy a ieşit foarte frumos şi îi mulţumesc pentru asta” – l-a lăudat managerul muzeului pe tânărul curator.

Dar evenimentul nu ar fi fost posibil fără relaţia de prietenie care leagă familia artistului de cea a poetei şi publicistei gălăţene Dana Potorac, cea care reuşea acum cinci ani să aducă  o primă mega-expoziţie Săftoiu la Galaţi, ocazie cu care a scos şi o carte-interviu, cu gânduri frumoase şi sincere ale graficianului care la acest nou vernisaj a fost foarte concis, mărturisind că întotdeauna are prea mari emoţii ca să vorbească în public.  

Deşi sculptor, curatorul Eduard Costandache mărturisea la lansare l-a studiat pe artist în cei cinci ani scurşi de la prima expoziţie gălăţeană, vorbind acum despre „monumentalitatea” lucrărilor, care au şi o arhitectură interioară. Îl consideră maestru al său.

Un filolog cu filosofia penelului


Dana Potorac Roşca a vorbit despre „un artist autentic”, „un om de foarte largă respiraţie intelectuală, de o cultură zdrobitoare”, de mare sensibilitate şi onest, mai întâi student la Filologie, apoi la Artă Plastică. S-au întâlnit acum vreo şapte ani, când au stat „la o cafea” câteva  zile, ne terminând temele multiple de reflecţie. A rămas până acum încrederea şi prietenia. La expoziţie de acum cinci ani, a fost prezent un număr record de vizitatori veniţi atunci prin ploaia de noiembrie, cu 600 vizitatori în trei săptămâni, a amintit poeta, care observa şi afluxul de public de acum – „un semn de însănătoşire” culturală; „o bună parte a populaţiei, fie că vorbim de oraş sau de ţară a fost mereu sănătoasă”.

La vernisaj, profesoara de pian şi muziciana Viorica State de la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” a încântat din nou, fără nicio exagerare, publicul, mângâind clapele „pianului” purtat la piept de acest om-orchestră: un acordeon la care se încumetă să cânte de la şansonetă la muzică clasică.

Citit 1266 ori Ultima modificare Joi, 06 Octombrie 2016 17:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.