Galaţii Noi sau cartierul Demobilizaţilor | Poveşti din ISTORIA oraşului

Galaţii Noi sau cartierul Demobilizaţilor | Poveşti din ISTORIA oraşului
Evaluaţi acest articol
(20 voturi)


Doamna Elena Gheorghiu ne sugera să scriem despre formarea cartierului Galaţii Noi. Comemorând chiar în aceste zile Bătălia Galaţilor din 7-9 ianuarie 1918, este foarte potrivit să amintim că în viitorul cartier au primit pământ combatanţi din Primul Război Mondial.

Regele Ferdinand anunţase la mobilizare că-i va răsplăti astfel pe luptători. Gândul la cele 5-7 hectare de pământ agricol promis (în preajma oraşelor, noii proprietari au intrat cu timpul în intravilan) i-a făcut pe români să lupte cu sacrificiu şi să nu se lase ademeniţi de promisiunile făcute de agitatorii bolşevci, care adunaseră şi la Galaţi, degeaba, sute de oameni la mitinguri.

Ceea ce se cheamă azi cartierul Siderurgiştilor era numit întâi Cartierul Demobilizaţilor, Cartierul Nou, sau Galaţii Noi. Da, "pământul pe care se întinde astăzi cartierul Demobilizaţilor e plămădit cu sângele şi oasele lor, iar locuinţele noastre sunt făcute din acel pământ sfânt", scria ziarul "Galaţii Noi", din 10 ianuarie 1930, amintind de cele "trei zile şi trei nopţi de lupte crâncene" din Galaţi, din ianuarie 1918.  În 1930, acolo trăiau  vreo 1.500 "capete de familii", cam 3.000 de "suflete", consemna în ziar unul dintre cei din cartier, Alexandru Buluc.

Publicistul Virgil Guruianu publica, în ziarul nostru, o notă din acelaşi vechi ziar, dar din 27 ianuarie 1935, după şedinţa care hotărâse ca aşezarea, cu locuinţe, grădini şi terenuri agricole, să fie alipită oraşului. Până atunci, de teama costurilor cu pavarea, canalizarea şi iluminatul public, aleşii locali amânaseră o rezolvare la cererile individuale şi chiar ale unor grupuri de cetăţeni. Se clarifica astfel "situaţia lor de cetăţeni urbani, suburbani sau rurali" şi cea a adreselor  pensionarilor.

Am avut şi neplăcuta ocazie să descopăr că ideea împropietăririlor nu a fost a guvernanţilor noştri. „Sous l’impulsion de la mission française, le roi promet une réforme agraire”, am descoperit scris în „La Roumanie en guerre et la mission militaire Italienne (1916-1918)”, a doctorului în Litere Jean-Noël Grandhomme, profesor asociat la Institut d'histoire contemporaine - Université „Marc Bloch” - Strasbourg II, istorie contemporană.

Amânarea unei păci umilitoare


Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor şi acţiunilor de ordin politic, diplomatic şi militar desfăşurate de statul român între 28 iulie 1914 şi 11 noiembrie 1918, în vederea realizării statului naţional unitar român. La final, Regele Ferdinand a amânat la nesfârşit gestul formal de a semna un tratat de pace umilitor, făcând posibilă reînceperea ostilităţilor în ultimele două zile ale războiului.

Citit 5084 ori Ultima modificare Duminică, 15 Ianuarie 2017 18:40

1 comentariu

  • postat de sterian
    Miercuri, 18 Ianuarie 2017 20:42
    151.51.157.***
    Foarte interesant .dar eu stiu ,pentru ca sunt nascut in Galati ,ca numele de Galatii Noi este zona dintre Calea Prutului si Brates ! Care este adevarul ?
    0
    3
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.