UȘOR DE CITIT | "Călătorind prin Europa de Est", de Gabriel Garcia Marquez

UȘOR DE CITIT | "Călătorind prin Europa de Est", de Gabriel Garcia Marquez
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Volumul "Călătorind prin Europa de Est" a apărut în librării exact la timp. Acum, când tot mai mulţi tineri născuţi după Revoluţie sunt nostalgici după ceva ce n-au trăit, presupunând că le-ar fi fost mai uşor să prospere în comunism, ar fi bine să citim "Călătorind prin Europa de Est", o colecţie de reportaje semnate de Gabriel Garcia Marquez şi apărută, în condiţii grafice excelente, la Editura Rao.

Este o carte mică, de numai 158 de pagini şi e uşor de parcurs. În plus, chiar e o bucurie să citeşti reportaj scris de un autor care, peste un deceniu şi ceva, avea să revoluţioneze literatura tuturor timpurilor, publicând “Un veac de singurătate”. Pe undeva, te simţi de parcă l-ai urma pe Marquez prin gări, compartimente de tren, străzi, baruri şi camere de hotel, de la Frankfurt la Berlin, apoi mai departe, la Leipzig, Praga, Varşovia, Moscova şi Budapesta.

În ciuda senzaţiei de uniformizare pe care le-o dădea socialismul vesticilor capitalişti, Marquez descoperă că regimurile represive nu se înrădăcinaseră, în perioada 1954-1957, la fel, peste tot. Una era atmosfera din Berlin, unde între partea occidentală şi cea orientală puteai trece lejer o stradă, dar n-o făceai, pentru că doar dacă alegeai să călătoreşti prin subteran, cu metroul, autorităţile se făceau că nu te văd. Era un loc unde explozia unui cauciuc ar fi stârnit panică. Şi cu totul altul era aerul de la Praga, unde singurii nemulţumiţi erau parte dintre studenţi, care simţeau că li se limitează nişte libertăţi. Dar per total, oamenii erau mai bine îmbrăcaţi, mai optimişti şi, parcă, mai puţin afectaţi de socialismul prost aplicat din Germania.

De fapt, marea vină a socialismului sovietic a fost că s-a aplicat peste tot la fel, importat “la sacoşă”, fără să fie nici măcar puţin adaptat la sufletul locului.

Dezvăluirile despre ce a însemnat, de fapt, comunism, încep de pe prima pagină, atunci când Marquez, la vremea aceea corespondent pentru "El Espectador", scrie despre Cortina de Fier că: "nu e o cortină şi nici de fier nu e (…) E o barieră de lemn vopsit în roşu şi alb, ca firmele frizerilor (…) e o lipsă de bun simţ să mă aştept să fie realmente o cortină de fier. Dar paisprezece ani de propagandă tenace au mai multă forţă de convingere decât un întreg sistem filosofic”(p. 7).

Găsiţi “Călătorind prin Europa de Est” la Librăria Donaris din Galaţi, strada Nicolae Bălcescu, nr. 26.

Fişă biografică

Gabriel García Márquez (n. 6 martie 1927, Aracataca, Columbia - d. 17 aprilie 2014, Ciudad de México, Mexic) a fost un scriitor columbian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1982, pentru roman şi proză scurtă. În scrierile sale, fantasticul şi realul sunt combinate într-o lume liniştită de bogată imaginaţie, reflectând viaţa şi conflictele unui continent. Cel mai cunoscut roman al său este: "Cien años de soledad (Un veac de singurătate)".

García Márquez s-a născut pe 6 martie 1927, în municipiul Aracataca, aflat pe coasta atlantică a Columbiei, ca fiu al lui Gabriel Eligio García şi al Luisei Santiaga Márquez Iguarán. A fost crescut de bunicii materni, colonelul Nicolás Márquez şi Tranquilina Iguarán.

În 1947 a plecat la Bogotá, cu intenţia de a studia Dreptul şi Ştiinţele Politice, la Universitatea Naţională din Columbia, carieră pe care a abandonat-o pentru a lucra ca reporter. În 1958, după ce a petrecut o perioadă în Europa, s-a întors în America Latină. S-a căsătorit cu Mercedes Barcha, din această căsnicie rezultând doi băieţi: Rodrigo şi Gonzalo. În 1960, după triumful revoluţiei din Cuba, s-a dus la Havana şi a lucrat pentru agenţia de presă creată de guvernul cubanez. În 1969 s-a instalat la Barcelona (Spania), unde a trăit mai mulţi ani, stabilind legături cu numeroşi intelectuali. În 1981 s-a retras în Mexic, unde a locuit până la moarte.

Citit 1901 ori Ultima modificare Joi, 26 Ianuarie 2017 11:16

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.