Un grup de ofiţeri superiori din Gabon au anunţat miercuri dimineaţă la televiziune că au preluat puterea, la scurt timp după ce autoritatea electorală naţională comunicase că preşedintele Ali Bongo Odimba a fost reales pentru al treilea mandat, transmit Reuters şi AFP.
La canalul de televiziune Gabon 24, militarii au anunţat că reprezintă toate forţele de securitate şi apărare ale ţării din vestul Africii centrale. Ei au declarat că alegerile sunt anulate, toate frontierele sunt închise până la noi ordine, iar instituţiile statului sunt dizolvate. "În numele poporului gabonez (...) am decis să apărăm pacea punând capăt regimului actual", au afirmat ofiţerii. Jurnaliştii AFP au auzit în timpul transmisiunii TV focuri de armă în mai multe cartiere ale capitalei. Guvernul de la Libreville încă nu a reacţionat.
După alegerile prezidenţiale şi parlamentare, tensiunile în Gabon erau ridicate şi existau temeri că vor urma tulburări. La alegeri au lipsit observatorii internaţionali, iar emisia unor televiziuni străine a fost suspendată. Autorităţile au întrerupt accesul la internet şi au interzis circulaţia pe timp de noapte pe tot teritoriul. Bongo, şef al statului de 14 ani, a obţinut potrivit datelor Centrului Gabonez pentru Alegeri, anunţate la televiziunea de stat, 64,27 la sută din voturi, iar principalul său contracandidat, Albert Ondo Ossa, doar 30,77 la sută. Opozanţii au afirmat însă, fără a prezenta documente, că o numărătoare paralelă a dat alte rezultate şi i-au cerut lui Bongo să se retragă şi să organizeze un transfer al puterii "fără vărsare de sânge".
Familia lui Bongo se află la putere de 56 de ani.
Gabonul dispune de resurse naturale bogate, printre care petrol şi cacao, însă este afectat de sărăcie.
Dacă va avea succes - potrivit ultimelor informații, președintele Bogo și familia sa se aflau în stare de arest la domiciliu - lovitura de stat ar fi a opta în Africa Centrală și de Vest din 2020 încoace. Loviturile de stat din Mali, Guineea, Burkina Faso, Ciad și Niger au subminat progresele democratice înregistrate în ultimii ani în respectivele țări. Cel mai recent, luna trecută, armata a acaparat puterea în Niger, trimițând unde de șoc în tot Sahelul și la nivel global.
Nigerul era cel mai apropiat aliat al Occidentului în lupta sa împotriva insurgenței jihadiste din Sahel, care a dezrădăcinat sute de mii de oameni, unii dintre aceștia încercând să ajungă în Europa prin Africa de Nord și apoi traversând Marea Mediterană.
Drept reacție la evenimentele din Africa, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a declarat miercuri că, dacă se confirmă că în Gabon a avut loc o lovitură de stat, atunci această evoluţie va spori instabilitatea din regiune, transmite Reuters. Situaţia din ţara africană urma să fie analizată de miniştrii Apărării din statele Uniunii Europene, reuniţi în cadru informal la Toledo, eveniment organizat de preşedinţia spaniolă a Consiliului UE. Potrivit demnitarului european, ceea ce se întâmplă în Africa de Vest constituie "o mare problemă pentru Europa".
