Judeţul Galaţi va înregistra în acest an o creştere economică de 5,6 la sută, cea mai mare din Regiunea Sud-Est, iar în trei ani va ajunge la un ritm de creştere de 5,8 la sută! Cel puţin pe asta mizează Comisia Naţională de Prognoză în "Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2020". Dincolo de asta, însă, ca forţă economică în regiune, Galaţiul rămâne pe locul al doilea, după Constanţa.
La nivel naţional, Produsul Intern Brut (PIB) prognozat pentru acest an este de peste 815 miliarde de lei, însă "contribuţia" judeţelor grupate în cele opt regiuni de dezvoltare este departe de a fi una uniformă. Regiunea Bucureşti - Ilfov afişează cea mai mare forţă economică, pe 2016 fiind creditată de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) cu un PIB de peste 222 miliarde de lei. Următoarea clasată, regiunea Sud Muntenia, are mai puţin de jumătate din forţa economică a Bucureştiului, respectiv aproape 103 miliarde de lei. Urmează regiunea Nord Vest, cu un PIB puţin peste 94 miliarde de lei. Pe locul patru vine regiunea Sud-Est, din care face parte şi Galaţiul, alături de Brăila, Tulcea, Constanţa, Vrancea şi Buzău, unde pentru acest an este prognozat un PIB de 90 miliarde de lei. Ultimele locuri în clasament sunt ocupate de regiunea Centru, cu un PIB apropiat de 90 milioane de lei, Nord Est, cu un PIB de 81 miliarde de lei, Vest, cu un PIB de 74 miliarde de lei, Sud Vest Oltenia - cu 59 miliarde de lei.
Strict în cazul Regiunii Sud-Est, se constată că Galaţiul a avansat de la un PIB de 13,6 miliarde de lei în 2015 la 14,3 miliarde în 2016, pentru ca, în acest an, să aibă şanse să ajungă la 15,4 miliarde de lei. În continuare, conform CNP, Galaţiul ar urma să ajungă în 2018 la 16,6 miliarde de lei, în 2019 la 17,9 miliarde de lei, iar în 2002 la 19,2 miliarde de lei. Pe de altă parte, fie şi cu creşterea economică cumulată în următorii trei ani, Galaţiul nu va ajunge nici la… jumătatea PIB-ului Constanţei din acest an, respectiv 40,5 miliarde de lei, adică aproape jumătate din PIB-ul generat la nivel regional!
Aceste decalaje ar trebui să pună pe gânduri autorităţile din judeţele mai puţin dezvoltate, pentru că, după cum se ştie, "banul la ban trage" şi există riscul ca "forţa de atracţie" a Constanţei să văduvească celelalte judeţe de investiţii, fie ele publice sau private.
Spre comparaţie, vecinii din Brăila vor ajunge în acest an la un PIB de 8,5 miliarde de lei, Buzăul la 11 miliarde de lei, Vrancea la 8,2 miliarde de lei, iar Tulcea la 6,2 miliarde de lei.
Dată fiind apropierea geografică, Galaţiul şi Brăila ar putea forma un nucleu socio-economic drept contrapondere la Constanţa, iar de acest lucru ar putea beneficia şi celelalte judeţe învecinate. De altfel, deşi cel mai des se vorbeşte de posibilităţile de colaborări "trilaterale" Galaţi - Brăila - Tulcea, nu trebuie uitat că interese economice majore, precum investiţiile de dezvoltare a infrastructurii de transport, ne leagă şi de Vrancea şi Buzău. Iar împreună am putea avea o influenţă regională mai mare decât în prezent.
Perspectivele stabile, menţinute de agenţiile de rating
Agenţia de evaluare financiară Moody's a reconfirmat ratingul Baa3 al României pentru datoria pe termen lung şi perspectiva stabilă acordată de către celelalte agenţii de rating, informează Ministerul Finanţelor Publice.
Agenţia Moody’s a menţinut, în cazul României, calificativul Baa3 pentru datoria pe termen lung şi pe cel de P-3 pentru datoria pe termen scurt, modificând însă perspectiva la stabilă, de la pozitivă, similar cu nivelul acordat de către celelalte agenţii de rating - Standard & Poor's, Fitch şi JCRA, informează Ministerul Finanţelor Publice. "Creşterea economică sustenabilă, îmbunătăţirea cadrului instituţional şi continuarea reformelor structurale, precum şi nivelul scăzut al datoriei publice vor contribui la îmbunătăţirea în viitor a ratingului de ţară", a declarat Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor Publice.
Decizia Moody's vine la două săptămâni după ce Standard & Poor's a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt, cu perspectivă stabilă. O acţiune similară a venit la începutul acestui an şi din partea agenţiei Fitch Ratings, care a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung ale României la "BBB minus", perspectiva asociată pentru ambele calificative fiind stabilă. Ratingul "BBB minus" este de tip "investment grade" (recomandat pentru investiţii).
Protocol de colaborare între Fisc şi bănci
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vrea să reglementeze încheierea unui protocol de colaborare între Fisc şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), prin care să se facă mai repede popririle bancare, reiese dintr-un referat de aprobare al unui proiect-Ordin privind stabilirea mijloacelor electronice de transmitere la distanţă a actelor de executare şi a procedurii de comunicare a acestora publicat pe site-ul MFP.
"Se urmăreşte definirea unui cadru de colaborare pentru stabilirea condiţiilor privind implementarea sistemului automat, care să asigure, într-o primă etapă, comunicarea actelor de executare emise de organele fiscale centrale către instituţiile de credit prin intermediul mijloacelor electronice de transmitere la distanţă, iar ulterior schimbul de informaţii între părţi cu privire la actele de executare comunicate, precum și urmărirea sumelor ce fac obiectul popririlor bancare, în mod operativ, astfel încât, pe de o parte, ridicarea popririlor să se realizeze în timp real, iar, pe de altă parte, sumele existente în conturile bancare să fie indisponibilizate de către instituţiile de credit, în limita sumei ce face obiectul popririi, în funcţie de informaţiile transmise de instituţiile de credit cu privire la sumele existente în conturile bancare", se precizează în document.
Ritm bun de dezvoltare economică
Regiunea Sud-Est va înregistra în acest an o creştere economică de 5,1 la sută, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză. În ierarhia pe judeţe, Galaţiul va avea o creştere economică de 5,6 la sută, cea mai mare din regiune. Pe locurile următoare se clasează Buzăul şi Tulcea - cu creşteri prognozate de 5,4 la sută, Brăila - cu 5,3 la sută şi Constanţa - cu 4,8 la sută.
Infografic: Ovidiu Amălinei
