(despre geamuri)Unde ai fost, superbă femeie de zăpadă? Am plâns corect şi am crezut că nu mai vii;mi-e dor de tine, te-aş chema la mine-n casă,dar este cald…şi te poţi duce dintre vii!Frumoasa mea, doar geamul ăsta ne desparte - ne/norocire pusă între frig şi cald - orice ar fi, nu pot să cred că eşti cealaltă,nici tu nu crezi nicicând că eu sunt celălalt!Mă uit pe geam, îţi fac un semn de bucurie,mă rog la cer să fie frig şi să mai stai,mă rog să deie nişte ger ...

(învăţătură pentru mai târziu) Mama mea, la moartea mamei sale, s-a-mbrăcat frumos şi a tăcut; şi mergea de acolo până acolo, printre vii cu lacrimi şi trecut. Mama ei stătea pe pat întinsă, uite-aşa, cu capul spre apus - încă nu venise cu sicriul un creştin tâmplar, deştept din sus. Un pahar cu vin, un fir de pâine, oameni mulţi, tristeţe, pregătiri… Singuri într-un sat - eu şi bunica după uşa ochilor subţiri. A venit creştinul cu sicriul - când şi cum şi un ...

(despre sânii frumoasei carrare) degete lungi smulg rădăcina tăcerii nasc şi renasc păsări ascunse în clape zboruri încep despovărate de taine marele nins unic atât de aproape cad în genunchi razele lunii de miere cerului cer mâinile încă ninsoare curge colind trec niagare de sănii ochii vâslesc sânii frumoasei carrare ...

(câteva cuvinte la mormântul doamnei Ileana Rugină, odihnească-se în pace!) Din câte întoarceri acasă, din câte plecări tot mai sânt, o mamă rămâne frumoasă de când e pământul pământ! Din câte cuvinte la poartă şi lacrimi de dulce sau post, o mamă, chiar dacă e moartă, ne ţine pe lume în rost! De când se aude, se ştiecă mâinile mamei sânt pâinişi leagăn când viaţa-i pustie...în veci, sărutare de mâini!Din câtă plecare mai este,din câte întoarceri mai ...

(basme) Am un prieten care nu are nici un prieten – zice prietenul meu, Făt frumos; el scrie cărţi foarte frumoase pentru copii, mai în glumă, mai în serios. Mai în glumă, mai în serios, îmi vine să cred că prietenul are dreptate când spune că eu scriu cărţi pentru adulţi şi iubesc femei nestemate. Eu îi spun că sunt Zmeul cel urâtde Ileana Cosânzeana, iubita lui,fiindcă m-a prins cu ea la Muma Păduriicând o lăudam că are ochii verzi amărui.Ea s-a supărat şi m-a p ...

(şi dacă) şi dacă mă ninge pe frunte o zeie potcoavă nocturnă cu umerii goi corsar înşelat şi lovit de maree pun repede luna pe mers înapoi şi dacă în clopotul nopţii s-aude mai stinsă bătaie de stele postum corăbii abia mai încap în meduze iluzii corsare cu pânze de fum şi dacă abia mai încape-n cuvintemetafora zeie cu gene de fierse-ntoarce corsarul cu nordul fierbinteşi-aruncă potcoave de aur pe cerşi dacă se taie pădurea nebunăşi cumpără sânge garoafe de râ ...

(rămas bun) şi domnişorul mire se vede rege-n luvru şi domnişoara miră visează notre dame e tandru şi adesea e straniu jocul dublu nuntire începută de eva şi adam departe se desparte în două…ce lugubru e zarul adunării de una şi de un şi mirele de treflă rămâne fără luvru şi mira de spatie ...

(cinci cuvinte pentru Victor Cilincă şi cărţile sale fără cusur) Am aşteptat destul fenicienii dintr-un impuls bizar, dintr-un adânc, dar n-au venit, cum au venit odată, să-i văd cum stau de veghe şi cum plâng după comori pierdute şi corăbii, după iubiri stemate, fără loc… să-i văd şi să le spun doar cinci cuvinte: ooo, voi, fenicieni fără noroc! I-am aşteptat o viaţă şi-nc-o viaţă, dar nu s-a-ntors nici unul până ieri; azi l-am văzut pe altul, deodată, venin ...

(pastel voalat) din când în când a învăţat să moarăabur şi sclav în stare e războisingurătate perpendicularăcuţit înfipt cu vârful înapoiva fi demult o stare de fântânăun dor legat de timpul crucifixfiinţa-n piatră sângele-şi amânăşi strigă prin retina unui sfinxdin când în când a învăţat să plângăîn pace şi în dor fără de rostşi a găsit nimic în mâna stângăşi-n mâna dreaptă nici un adăposto perpendiculară pe luminădin urma unui înger osteni ...

(despre nasturi)nu trebuie să mint dacă nu-mi convine nimicîmpreună cu o rochie de mireasădin dragoste involuntarăîmi dau costumul de mire la curăţatîn fiecare apriliecostumul se decolorează fără să vreaiar rochia se închide până la negrupână la refuzmi se restituie fără nasturi şi fără întârzieredacă nu-mi convine nimicînghit nostalgia şi scuzele de rigoareşi aştept următoarea primăvarăca o staţie ultimăunde voi urca sau voi coborîcu alţi nasturişi pregăt ...