(dinspre Victor de la politic, către Maria de la ziar, la mulţi ani!) Duminică am întâlnit o ţigancă foarte frumoasă; avea câteva cioburi de iarnă în priviri; printre gene îi curgeau privighetori îngheţate, în rochii de gală, subţiri. Ducea o traistă flămândă pe umăr şi în braţe un prunc îmbrăcat cu pomeni de la zei; nici măcar nu-i stăteau în picioare bocancii şi în traistă nu avea nici măcar ghiocei. Am vrut, deodată, să fiu cerşetor,să câştig pentru ea ...

(despre cucută şi târtani) Dacă tata bate coasa, e un semn. Dacă n-o bate, e alt semn. Se poate spune că e bine să o bată. Are de tăiat cucută şi târtani. Încă mai poate, încă nu-i sătul să fie ucigaş dintr-o bucată. Încă-s mulţi şi deşi târtanii, se-nmulţesc prin simpatie şi se suie pe afişe, pe grămezi televizate, spun minciuni, zvârle veninul în direct, poftesc să scrie despre cum îi doare ţara când o muşcă pe la spate. Mulţi şi deşi?! Aşa li-i soarta ...

(Făt-Frumos ante portas) O singură dată am visat că dorm lângă o fântână, sub o salcie plină cu vrăbii infatuate; îmi era sete şi citeam pe linia orizontului: zarurile au fost aruncate! Visam că vine mama să mă cheme acasă şi parcă nu mai ajungea - venea de departe -  cred că i-o fi şi ei sete…şi îi citeam în ochi: zarurile au fost aruncate! Şi se mai făcea că vine şi tata cu două căldărisă scoată apă pentru animalele de carne şi de lapte,şi se uita la ochi ...

(de dimineaţă) mai fă şi tu spre cer un semn de cruce mai cumpără acum o lumânare să-ţi invadeze îngerii mansarda să crape întunericul de ciudă de ce aştepţi să bată ora-ceea de ce aştepţi o zi judecătoare un fel de pact aiurea cu deşertul un fel de altă mai înaltă nuntă mai lasă-ţi azi sărutul pe icoană mai dă un ban la clopotar să poată trezi bingbangul liniştea şi toaca să te străpungă sensul veşniciei mâine va fi târziu pentru lumină iar tu biet punct ...

(despre ceaţă amestecată cu negură)când a bătut la uşă o luminăel se uita-n oglindă şi credeacă nu mai poate nimenea să vinăsă-i ceară iertăciune şi să-i deaera acolo printre substantiveuitat de zei şi hăituit de steletăcea pe foc stătea pe hieroglifeun semn banal o cruce de nuieleşi s-a desprins şi a fugit să vadăşi a deschis şi a plecat departelumina a intrat nevinovatădar n-a găsit în casă nici o moarteşi a privit şi a uitat să mintătoată viteza dat-o-şi ...

Mi-a spus cineva că Maria e tristă şi foarte frumoasă de când a fugit într-o noapte din rochia ei de mireasă. Un fel de poet şi de nene jertfit pe altarul beţiei citeşte-n mătase şi scrie pe rochie versuri Mariei. Îl doare şi nu vrea să spunăcă scrie departe de nuntăcu pene de pasăre lirăîn lumea aceasta măruntă.Şi nici nu-şi aduce aminteşi nici n-o să afle vrodatăcum cea mai frumoasă Mariee tristă şi stă sub zăpadă. ...

(pentru Ana Beliu, cu mirare de toamnă) Doamne, ce mere, ce multe mere am în grădină, roşii ca sângele! Stau şi aşteaptă în numele toamnei, vino la mine, vino şi strânge-le! Vino degrabă, vino acuma, eu nu mai pot să le strâng!Şarpele şade cu mine pe prispăşi îmi toarnă lacrimi în ochiul stâng!Nu-ţi fie frică, nu sunt interzise;cred că am uitat de când te aştept!Şarpele şade cu mine la poartăşi îmi scoate lacrimi din ochiul drept!Doamne, ce mere roşii ca sângel ...

(renunţare) Mă uit la mine să aflu dacă sunt mai mic sau mai mare decât omul mărunt. Gândul mă trage de mânecă, indiferent: mai uită-te o dată şi fii mai atent! Şi mă uit, şi mă uit, şi mă uit…nu mai pot, gândul acesta este ne/tot, am să renunţ la el, am să-l omor, mă fac mut şi surd şi chior! Vine alt gând proaspăt şi meticulosşi se repede la mine de sus în jos:uită-te la tine de jos în sus,şi vezi dacă sunt, şi vezi dacă nu-s!Mă uit pentru ultima dată � ...

(cu litere de mamă) Cică Dumnezeu m-a dat pe pământ prin sânul mamei. Cică i-ar fi spus ceva mamei când m-a dat pe pământ. Am auzit, dar nu am înţeles. Şi nu înţeleg nici acum. Cred că e târziu. Mama tace. Dumnezeu mă ţine la rând. Şi doar mă rog la El în fiecare zi. De ce nu mă aude? De ce nu visez ce i-a spus Dumnezeu mamei, atunci? Doar nu scormonesc taine, nu fluier în biserică, nu mănânc ouă de privighetoare, nu calc porunci… Nu am încotro, stau la rând…o s ...

(ispită) Moto: „Orice ţintă ratată este un păcat” (pelerinul taoist)Tatăl nostru care eşti în pământ,iubim balustrada smereniei tale,aproape de cer şi aproape de sfânt,ca ochii şi dorul femeii fatale!Ne-aşteaptă cenuşa o amforă goală,pe singurul nostru aeroport,zburăm fără milă şi fără escală…dă-ne ispita să ardem de tot! ...