Să dea-n Florii? Să dea-n Florii! (Fecioar-a Limbii Româneşti)

Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Vino încet!…vino încet!…/ în mărul dinspre Nazareth,

mugurii stau în sinea lor/ şi te aşteaptă până vor

vedea tocmai de mult că vii…/ şi-or da-n Florii, şi-or da-n Florii!

Şi-or da-n Florii, şi-n frunze-or da/ din ochii lor în Calea ta

cel gând…(mereu acelaşi Gând)…/ precum în Cer şi pe Pământ…

cel dor…(mereu acelaşi Dor)…/ uşor la greu, greu la uşor…

nu te grăbi, Plecarea mea!…/ nu te grăbi, Sosirea mea!…

Oare de ce să te grăbeşti,/ Fecioar-a Limbii Româneşti,

când mărul dinspre Nazareth/ stă fără Timp şi foarte-ncet,

şi face poame pentru toţi?…/ ştiu că şi vrei, ştiu că şi poţi

să crezi puţin când e prea mult,/ să crezi mai mult când te ascult,

Sosirea mea (de tot) că vii…/ (să dea-n Florii, să dea-n Florii)…

fără de care umbra ta/ nu ar mai fi, Plecarea mea!


 

Citit 7614 ori Ultima modificare Vineri, 03 Aprilie 2015 17:07

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.