Doamna care a-ncercat să-mi răstoarne certitudinea din titlu... (dincolo de orice răutate şi speculaţie)... e o Doamnă iubită şi urâtă de toţi, stimată şi hulită de toţi, căutată şi ocolită de toţi! Cred că-i şi piază rea, dar şi colac de salvare! Cred că-i şi beladonă, dar şi mărăcine! Ea duce spre pornire, şi tot ea duce şi spre oprire! Pare incredibil, însă nimic nu-i mai sigur decât cest Adevăr! Demonstrat în tot de-a lungul şi de-a latul Timpului, cest ...

a scrie pe zăpadă că iubirea duce astfel cuvintele la cer şi le îngroapă pentru totdeauna unde începe veşnic doi/pi/er şi raza stă în scutece curate în primul zero templu şi pelin întinde mânuri dincoace şi cere întâiul strop din laptele divin a scrie pe cărare cum regretul de a fi fost nemernic e păcat şi nu mai sunt iertări şi mântuire când paşii către mine s-au uscat iar fluturii pe care i-am găsit la o fereastră cu pervazul strâmb abia îmi mai încap în buzun ...

În fiecare zi, toată viaţa, mi-am propus să plec tocmai Acolo, taman Acolo! Dar n-am reuşit! Nu ştiu de ce n-am reuşit, dar cred că nu m-am ţinut de Cuvânt, iar Cineva lucrează/ porunceşte împotriva Celui care nu plouă deloc, dar se face că plouă torenţial! Cum, adicătelea, nu m-am ţinut de Cuvânt? Păi, foarte simplu! Nimic mai simplu! Ileana era pe moarte, Făt-frumos era pe moarte, Zmeul era pe moarte... (toată Frumuseţea Pământului era pe moarte)... iar eu tăiam frun ...

Îmi pare rău că n-am putut să vin şi eu la împărţirea Veşniciei, măcar sub greutatea lui Amin să simt suflarea Morţii cât de vie-i... să-mi pară foarte greu de suportat această Viaţă lungă şi amară, să mi se pară că am fost uitat Aici, că-s blestemat să mi se pară! Nu mai pot crede Altfel, e târziu... cred doar că Dumnezeu e într-o doară! Nu cred că-i drept să fiu îndepărtat de ceastă sfântă/crudă Ne/Dreptate, să mi se strige că sunt condamnat la Viaţ� ...

Să scriu pe ţărână? să scriu pe zăpadă? să scriu pe spinarea iubitei? să scriu pe femurul şi pe glezna amantei?... Scriu, sigur că scriu! fiindcă pe ţărână am citit prima oară, nu? fiindcă pe zăpadă am citit a doua oară, nu? fiindcă pe spinarea iubitei am citit a treia oară, nu? fiindcă pe femurul şi pe glezna amantei am citit a o mie şi una oară ce au scris marii romantici şi marii îndrăgostiţi ai timpurilor şi ai vremurilor de la începuturile primei raze de lu ...

1. Am trecut printre înainte şi înapoi, printre dulce şi amar, printre bine şi rău, chiar pe lângă ultimele tale cuvinte am trecut... şi chiar pe lângă liniştea mormântului tău! Era frumos cum nu se (mai) poate decât în basme, decât în iluzii, decât în vis, decât într-o poezie scrisă pe ţărnă, cu degetul... cu orizontul (dinspre totdeauna) deschis!... 2. Am trecut... şi (nu) am lăsat în urmă decât câteva urme de plâns şi candoare, decât câteva urme de păşi ...

Deşi ştiu că exist mulţumită Apei şi că am citit foarte mult despre Apă, nu (m)-am îndrăznit să scriu nici un strop... despre Apă! Nici un pic nu am catadicsit să des/compun măcar una Odă Apei! Nici măcar în vin nu am turnat o picătură de Apă... pentru că nu-mi permit să stric Apa! Apa a inundat Pământul pentru că Potopul chiar a fost Necesar! Dacă n-ar fi Apa, nici piatra n-ar fi... deşi Apa trece, iar pietrele rămân! Fără Apă, nu există Rai! Fără Apă, nu exi ...

Când nu era, ştiam că este... şi, când a fost, nu am crezut... parcă venea dintr-o poveste sfârşită chiar la început! Când nu eram, ştia că este un făt-frumos, dar cam urât de lumea spânzurată peste destinul meu cu nod în gât! Când a venit, a fost venire dinspre alean, dinspre cuvânt... s-o miruiesc şi să mă mire că n-ar mai fi, dacă nu sînt! Când începură toate cele sfinte şi blânde, ni s-au dat cele mai chioare şi mai grele păcate... ultimul păcat! Care p ...

Consideraţiuni şi motivaţii de Viaţă şi de Moarte m-au determinat să umblu prin jurul clădirii fostei halte Docăneasa, aflată pe linia ferată Galaţi-Bârlad, dincolo de Tălăşmani, după ce laşi în urmă feericul târg Bereşti şi treci prin cel mai lung tunel din România! Clădirea despre care fac vorbă aici (cum sunt şi alte multe clădiri specifice de pe aceeaşi rută şi de pe alte rute din Ţara lui Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul) e o ruină! Nu cr ...

Te-aşteaptă fântâna din vale,/ te-aşteaptă fântâna din deal... cu mâinile-ntinse te-aşteaptă/ să vii, s-aduci sfântul Graal al Dragostei tale de Mamă/ plecată în Sus şi în Jos, să vezi unde-ncepe izvorul/ şi susură apa frumos... şi unde se-ntâmplă pornirea/ spre viaţă, spre-aici, spre acum, spre setea ce mângâie chipul/ fântânilor noastre pe drum! Fântânile toate-s bătrâne.../ şi toate-s aproape de cer... toţi suntem bătrâni şi aproape/ puţini într-un ti ...