Mă întrebi despre viaţă şi crezi că ştiu ce face, ce este, cum este şi ce se spune despre ea, dar nu vreau să răspund. Mă întrebi despre dumnezeu... şi crezi tot la fel, dar nu vreau să răspund. Mă întrebi despre fericire şi crezi că sunt fericit, dar nu vreau să răspund. Mă întrebi despre iubire şi crezi că sunt iubit, dar nu vreau să răspund. Mă întrebi despre respect şi crezi că sunt respectat, dar nu vreau să răspund. Mă întrebi despre tot şi crezi că şt ...

Strada Frunzei...destul de aranjată, comparativ cu alte străzi din oraşul cu Dunăre, însă cu cea mai scumpă apă (la chiuvetă) din Europa. Stradă cu nume frumos, comparativ cu numele celorlalte, din jur şi mai departe de jur. Da...e frumos numele străzii. Aşa de frumos şi aşa de liniştitor, încât ar trebui să i se pună şi prenume. Să fie botezată, adică. Nu?...Cred că i s-ar potrivi un certificat pe care să citim strada Frunzei Ucise. Pentru că, de când veselii şi har ...

Moto: "în seara asta, doamna mea,/ am s-o visez pe doamna mea/                        şi am să-i spun că doamna mea/ este o doamnă, doamna mea!   în seara asta, doamna mea/ e doamna mea...hai, doamna mea,/   vino să vezi că doamna mea/ este o doamnă: doamna mea"                                                  (Iolanda Cremene)     Ia-ţi sufletul de seară, doamna mea.../ îmbracă-l într-o rochie de seară, � ...

Auzisem de la cei mai mari şi mai deştepţi şi mai daţi în 3,14 (cum zice Nichita, antrenorul de îngeri) că n-am ce căuta pe planeta asta (vai de cucurigu ei!) dacă nu-l citesc pe Edgar Allan Poe. Desigur, i-am ascultat pe aceşti modeşti inteligenţi şi, astfel, am intrat în macabrul şi în goticul şi în horrorul şi în disperarea celui care mi-a marcat adolescenţa şi sufletul, mai ales cu "Annabel Lee", "Corbul" şi "Aventurile lui Arthur Gordon Pym". Abia după această marc ...

Demult, cam pe vremea când zeiţa dreptăţii venea cu balanţa şi cu sabia la fiecare poartă, noi o aşteptam cu pâine şi cu sare... iar tu ziceai şi jurai că n-ai să mori niciodată! Demult, cam pe vremea când zeiţa frumuseţii venea la noi cu dragoste şi cu artă pentru artă, o aşteptam cu lauri şi cu poezie... iar tu ziceai şi jurai că n-ai să mori niciodată! Demult, cam pe vremea când zeiţa norocului aducea cornul cu flori şi spunea că ne arată cum (nu) există întâ ...

Da, se vede satul. Satul doamnei Doi. Satul unde am fost de atâtea ori şi unde am scris şi am citit pe Aria Trupului Doi. Abia aştept să ajung şi s-o văd. Poate mă roagă s-o scriu din nou, s-o citesc din nou. Ar fi frumos, ar fi mai frumos decât atunci. Şi poate vine şi doamna Lui. Şi poate va face un efort să înţeleagă sintagmele tulburătoare ale lui Nichita. Şi cred că o să sfârâie de invidie când voi citi "Evocare" pe Doi: "Ea era frumoasă ca umbra unei idei,/ a piele ...

orbecăieli savante-n percepţii fără noimă sfărâmă orice visuri şi orice perspectivă, înaltul se coboară, adâncul se ridică – rămâne numai lustru şi numai împotrivă (!)   o suprafaţă-ngustă, anostă, deşucheată desparte lumea-n două bulucuri: marghioleală şi straşnică prosti(r)e...dar nu-i vreo câştigare – deosebirea-i mică, infinitezimală (!)   şi ce mai tevatură şi năclăială-n toate – preţul de cost rânjeşte, ne dă cu tifla, zbiară: lăsaţi o ...

Unu spre Doi!?...Sigur că da! Mă uit în ochii păsării care mă însoţeşte pe drumul spre draga mea doamnă Doi! Mă uit exact în ochii păsării care mă însoţeşte prin aer, zburând cu spatele, să-i pot vedea ferestrele negre şi să-mi poată vedea ferestrele verzi! Mă uit şi mă văd Unu! Exact Unu! Nici mai mult, nici mai puţin! Oare din cauza/mulţumită păsării mă văd Unu? Parcă şi în ochii doamnei Doi mă vedeam Unu, atunci, când îi citeam şi-mi citea Nichita Stă ...

Stai încet, stai încet...dacă vrei să asculţi şi să vezi şi să prinzi şi să iei fluturi mulţi, şi să-i duci şi să-i laşi pe picioare de plai, prin salcâmi, prin scaieţi, printre coame de cai, printre cele de jos, printre cele de sus, printre cele ce sunt, printre cele ce nu-s... că la mine-s prea mulţi, prea săraci şi prea deşi să încapă-n oglinzi şi-n gutui şi-n cireşi... că am vrut să-i fac rari, dar n-au stat la ucis nici oricum, nici oricând, nici în somn, n ...

Nu-mi răspunzi? Nici măcar din milă? Nici măcar din curiozitate? Nu-mi dai nici o satisfacţie? Treaba ta! Te avertizez: vin să te sfărâm! Şi pe tine, şi pe tanti Lui, hututuia lui Zero! Din cauza lor am ajuns să fiu luat drept caraghios în cleveteala celor proşti şi mulţi, cum zice Lăpuşneanu! Pentru că aceşti proşti şi mulţi nu se ocupă cu madrigale, cu ochi daţi peste cap, cu scări de mătase! Ăştia nu-s fraieri ca mine! Ăştia folosesc argumente pure şi simple, de ...