Pe marginea Cărării din/spre tine sunt lacrimi fără glas, şi rugăciuni... la capete-s biserici care-aşteaptă, şi clopote pe care să le suni când vii sau când te duci în căutarea timpului tău amestecat cu-al meu, s-audă începutul şi sfârşitul unde-i stăpân şi iartă Dumnezeu... şi unde totul stă într-o secundă, sub semnul sfânt al tristului Mereu! Pe marginea Iubirii din/spre tine sunt numai ochi de pasăre cântând n-întâmpinarea trecerilor noastre spre mâine, ier ...

În timp ce Neculai Petrache îşi soarbe ultimul elixir mititel şi mă întreabă cum să facem şi cum să dregem pentru a scăpa de bombardierele cu pene "închise", care-şi lasă decibelii şi resturile anatomice peste tot, unde vrei şi unde nu vrei, eu îmi amintesc... (şi chiar mă condamn pentru lipsă de combativitate)... cât de puţin s-a scris şi se scrie despre alte păsări... şi cât de mult şi serios s-a scris şi se scrie despre ciori. Un studiu recent, realizat pe viu şi ...

şi ieri, şi-alaltăieri... demult... demult... mă aflu-ntr-o răscruce, ca-n poveste, şi stau aşa, n-am încotro, nu ştiu pe care drum se află cine este!... pe care să apuc? - mă tot întreb - căci toate sunt la fel, şi fiecare e lung, e scurt, misterios, ne/drept - mă-nlănţuie această întrebare... şi nimeni nu s-arată (dincotro) să-mi dea răspuns, lumină, dezlegare! măcar un ochi din cer sau din tartar, un hohot, un surâs, o fulgerare ca semn de mers pe drumul cel mai bun ...

Axiologic vorbind, pasărea din "Cioara" lui Topârceanu este una completă. Chiar dacă-i banală, nu-şi poate stăpâni infatuarea. Şi, deşi orgoliu-i frizează paroxismul, n-are nici o importanţă în regimul democrat falit. Însă, odată făcute aceste constatări, cioroii nu trebuie scăpaţi de sub control. Morga lor poate da bătaie de cap întregii societăţi. Lăsată liberă în lume, înfumurarea negroidei cu pene poate deveni periculoasă. Deja-i cunoscută şi recunoscută pen ...

eu mă gândesc la ea... şi ea se face că plouă... eu o visez pe ea... şi ea se face că plouă... eu o strig pe ea... şi ea se face că plouă... eu o iubesc pe ea... şi ea se face că plouă...! ea se gândeşte la mine... şi eu încep să ning... ea mă visează pe mine... şi eu încep să ning... ea mă strigă pe mine... şi eu încep să ning... ea mă iubeşte pe mine... şi eu încep să ning...! noi nu ne vedem... şi (nu) se întâmplă nimic... noi nu ne întâlnim... şi (nu) ...

Câţiva cioroi (şefii escadrilelor, că-s mai răi şi mai urâţi) se apropie periculos de vitrinele locaţiei unde mica mea şi mica bibicului Neculai se înmulţesc, se ciocnesc, se scad, se adună, se înţeleg!... Amicul NP îmi face semn şi-şi aduce aminte de filmul "Păsările"! Cică trebuie să luăm măsuri urgente! Cică-i mai bine să părăsim zona! Cică smolitele cu pene nu prea au mamă şi tată... şi-i greu de prevăzut ce se poate întâmpla! Or, mai clar, au şi mamă, a ...

te mai aştept şi te mai strig şi te mai ştiu într-un aproape-ncă departe de pustiu, încă te văd cum vii sub măr,/ să (re)muşcăm într-adevăr şi să murim... cât încă nu e prea târziu! cred că aşa-i cel mai frumos, cel mai curat - cum spune şarpele-nţelept şi blestemat, cum se aude din adânc:/ tu să nu plângi, eu să nu plâng, nimic n-ar fi, dacă n-ar fi nici un păcat! tu vezi ce vis? tu vezi ce gând ispititor creşte-n grădina celor care (nu) mai mor decât în fe ...

Cu micile din ce în ce mai puţine, eu şi Neculai (Petrache) ne dăm cu părerea despre ciorile care tocmai zgârie seninul şi vântură văzduhul pe axa Moscova - Toflea şi Paris - Cotul Pisicii. Cra/cra(ul) miilor de puncte negre cu aripi sfredeleşte atmosfera şi bietele timpane omeneşti într-un ritm spăimântător ca număr de bucăţi pe cap de locuitor şi ca număr de decibeli pe secundă. Cioroi şi cioroaice, ca nişte straşnice turboreactoare cu pene, fac vraişte-n sărmanul ...

Rămân de-a Pururi urme de Păcat - nu am avut Noroc să le mai şterg - arhanghel Rătăcit şi Vinovat, m-am încălzit lângă un Aisberg! Adeseori, cu Sufletul Închis, am fost şi m-am pârât Celui de Sus, El m-a cuprins cu Milă şi a zis: nu sunt Nicicum, dacă tu crezi că nu-s, însă te Iert fiindcă Înţeleg istovul tău de-a (nu) fi Im/Perfect - fă-te Senin, rămâi Astfel, Întreg şi Drag în Jurul Supra/Circumspect! Am să rămân Acelaşi până Când ce e al meu va fi Numa ...

Mai cerem câte una mică "pe ierbar", mai ciocnim o dată... şi Neculai îşi aminteşte salcâmul de peste drum, salcâmul acela uscat, uriaş, în crengile căruia veneau şi se aşezau şi discutau şi dormeau şi se trezeau milioane şi milioane de ciori. Îşi aminteşte episodul acela tragicomic, din iarna când salcâmul celebru nu era tăiat... când a fost ocupat de-un desant nimicitor de ciori contemporane cu Gheorghe Basta (cică)... şi, din cauza celui mai frumos ger de pe strada ...