Mai ţineţi minte când v-am zis povestea literei A? N-are cum să fi trecut mai mult de o săptămână sau două de atunci. Ei bine, astăzi o să facem cam acelaşi lucru, dar ceva mai didactic. O fac pentru aceia dintre voi care se pregătesc pentru examene şi vor acest mod de prezentare.
„A” este substantiv când denumeşte litera şi sunetul. Este substantiv masculin sau neutru în cazul literei, dar numai masculin în cazul sunetului: Am scris cu doi ”a” / Scrie nişte „a-uri” de toată frumusețea.
„A”este prepoziție care se construieşte cu acuzativul: Aşa, mai semeni a om! Prepoziția „a” apare în fața numeralului urmat de un substantiv: Tu eşti singur împotriva a 30 de persoane. Şi verbul la infinitiv are în componență prepoziția „a”: a merge, a vorbi etc.
O altă valoare morfologică a lui „a” este de pronume şi adjectiv pronominal demonstrativ: Maria, a din deal, este prietena mea. (a=cea, aceea)/ A fată este a vecinului. (a=acea, cea).
„A” este articol genitival, forma de feminin singular: O colegă a Ioanei a câştigat.
„A”este verb auxiliar (a avea), persoana a III-a, singular: A venit repede-repede.
Şi poate fi interjecție (ultima ursitoare n-a ajuns la botezul micuțului A şi această putere a lui lipseşte din poveste!): A, ce frumos!
Cunoaşterea valorilor morfologice ale lui „a” FACE BINE LA LIMBĂ ŞI LA NOTĂ!
Şi, în final, încă ceva pentru cei care vor da bacul. Ştiţi ce e tautologia? „Ca şef al statului eşti şef al statului.”(Radu Banciu, 19.04.2018, B1)
Tautologie se numeşte greşeala de mai sus. Ea este (aici) un fenomen sintactic care constă în repetarea unor cuvinte cu acelaşi sens, dar cu funcții sintactice diferite, marcate de obicei prin deosebire de intonație sau de formă…” (DEX)
Valorile expresive ale tautologiei au fost folosite de dramaturgul I.L.Caragiale. Efectul este comic. „De-o pildă, conu Fănică: moşia moşie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica…” ( Ghiță Pristanda, „O scrisoare pierdută”)
Tautologia FACE BINE LITERATURII!
Cuvântul săptămânii
eastmancolor - deşi pare englezesc, acesta este de fapt singurul cuvânt din limba română care începe cu „ea” şi este un procedeu de realizare a unui film color prin suprapunerea unor emulsii sensibile la cele trei culori de bază pe un suport celuloid.
Sursa: corectromaneste.wordpress.com
