Tradiţia care s-a născut şi a definit viaţa multor generaţii de gălăţeni de pe pe malurile bălţii Lozova se păstrează vie, în comuna gălăţeană Braniştea, prin grija învăţătorului Mihai Gheorghe. Acum pensionar, păstrătorul de rost e sprijint, bineînţeles, de primăria din localitate.
Cântând în grupul folcloric local “Lozioara”, coordonat de învăţător, copiii de vârstă şcolară află - încă de când învaţă să scrie şi să citească româneşte - cum trăiau, concret, bunicii şi străbunicii lor. Apoi, devenind ei înşişi rapsozi ai satului, vor putea transmite mai departe unicitatea folclorului zonei lor. "Vă vine sau nu să credeţi, copiii se bucură sincer atunci când descoperă care erau obiceiurile strămoşilor lor. Vor să ştie ce făceau vara, toamnă sau în celelalte anotimpuri şi cum se diferenţiau momentele vieţii. Li se pare interesant să ştie cum cântau oamenii, cum se îmbrăcau, cum se pregăteau de sărbători şi aşa mai departe", ne spune Mihai Gheorghe.
Coordonatorul grupului "Lozioara" a urmat o carieră didactică, dar nu uitat nicio clipă că a fost, în copilărie, parte din cetele de colindători care mergeau prin sat. Tradiţia pe care a trăit-o şi cea pe care o culege, de la vârstnicii locului, trece mai departe, în inimile şi minţile tinerilor membrii care repetă la grup.
Cântecul curat al strămoşilor
Numele ansamblului vine de la sălciile pe malul bălţii Lozova, numite de localnici lozii. "Eu merg prin sat şi încerc să culeg, de la bătrânii noştrii, cântece care aproape s-au uitat. Pe unele dintre cele descoperite nu le-am mai auzit nicăieri, niciodată, aşa că includerea lor în repertoriul nostru este de foarte bun augur. La fel cum se făcea şi în vechime, şi pentru că lucrăm cu copii, transmiterea liniei melodice se face, în continuare, tot pe cale orală", ne spune Mihai Gheorghe.
Ce au copiii în repertoriu
"Parte din repertoriul nostru sunt pricesnele (cântările creştin ortodoxe, care se cântă în biserică, în timpul Sfintei Liturghii, cât timp se împărtăşeşte preotul - n.r.). Apoi, avem balade specifice zonei noastre, aşa cum este Balada lui Vulcan, haiduc pe aceste meleaguri. Cântăm, bineînţeles, şi multe alte cântece, care îşi au rostul lor, cum ar fi o variantă vrânceană a baladei Mioriţa, cumva diferită de ceea pe care am preluat-o noi, în manualele şcolare", ne spune coordonatorul grupului. Unele dintre câtecele din repertoriul grupului "Lozioara" au sute de ani vechime.
Costume populare specifice zonei
Evident, costumele populare pe care le îmbracă tinerii rapsozi sunt specifice zonei comunei Braniştea. Reconstituirea s-a făcut cu ajutorul secţiei de Cercetarea din cadrul Centrului Cultural "Dunărea de Jos" şi s-au lucrat la un atelier din nordul judeţului, ne spune coordonatorul "Lozioarei". "Sunt un pic uzate deja costumele noastre, este adevărat. În plus, vom avea nevoie şi de nişte costume mai mari, pentru că vrem să înfiinţăm şi un grup de vârstnici", spune Mihai Gheorghe.
Din grupul "Lozioara" fac parte acum circa 20 de copii din Braniştea şi din satele Vasile Alecsandri şi Traian. Printre ei se numără: Teodora Dobrin, Anamaria Toader, Andrei Dobrin, Diana Budacă şi aşa mai departe.
Cunoaşterea tradiţiei - pasionantă pentru copii - cere totuşi multă muncă şi multe sacrificii. Repetiţii cu membrii grupului care locuiesc în Braniştea se fac zilnic, începând cu ora 17.30. La Vasile Alecsandri, coordonatorul merge sâmbăta dimineaţă. De-a lungul celor 18 ani de existenţă, grupul "Lozioara" a strâns zeci de diplome. De altfel, copiii participă la mai toate festivalurile folclorice gălăţene şi, în limita posibilităţilor financiare, şi la cele din ţară sau din Republica Moldova.
Citeşte şi: Campanie VL "Lada de zestre"/ O gălățeancă reînvie meșteșugul țesăturilor țărănești (FOTO)
