Citită la timp, această carte i-ar putea deschide ochii unui adolescent spre ceea ce e important să faci în viaţă
O să citiţi „Odiseea umană. De la viaţa în copaci la înţelegerea cosmosului” ceva mai încet decât aţi fi citit, să spunem, un roman poliţist. Asta nu înseamnă că „Odiseea” e greu de citit. Nici vorbă! Trec foarte repede milioanele de ani, de la momentul aparţiei pe Pământ a strămoşilor omului şi până când fizicienii definesc teoria cuantică, iar povestea te absoarbe. Durează lectura ceva mai mult doar pentru că, după fiecare câteva pagini, tot simţi nevoia să te opreşti şi să îţi notezi câte ceva. Ba dai peste ceva ce ştiai deja, dar merită ţinut minte şi de acum încolo. Ba descoperi un fenomen despre care ai mai auzit, dar pe care abia acum, cu ajutorul explicaţiilor omului de ştiinţă Leonard Mlodinow, autorul cărţii, reuşeşti să îl înţelegi, ba afli lucruri cu totul noi. Una peste alta, noi am strâns vreo jumătate de caiet de însemnări, săptămâna trecută, cât am citit cartea.
„Odiseea umană” e instructivă şi distractivă, în acelaşi timp. Dacă îţi aminteşti că te-ai plictisit vreodată, abia după ce citeşti „Odiseea umană, ajungi să te întrebi: cum să mă plictisesc oare, când lumea este atât de interesantă şi am atâtea de aflat?
Citind, o să vă puteţi închipui mirarea primul strămoş al omului care s-a ridicat vreodată în poziţie bipedă şi a scrutat orizontul. Apoi, alături de nomazii homo habilis, homo erectus şi homo sapiens, o să cutreieraţi pământul în lung şi-l lat. Rar, veţi poposiţi la început doar în oraşe din Neolitic, unde oamenii trăiau împreună fără primari, magazine sau tribunale, ci doar cu temple grandioase, al căror secret de construcţie n-a fost încă înţeles pe de-a-ntregul. Misterul nu face însă decâ şi mai mare interesul pentru lectură...
Inventarea scrisului o să vă prindă în Mesopotamia şi apoi o să auziţi despre apariţia alfabetului fenician, care a stat la baza creării celor mai cunoscute culturi scrise de început. După năvălirea lui Alexandru Macedon, o să ajungeţi să le cunoaşteţi felul de a gândi acelora care au pus bazele raţiunii: grecii antici. Citind despre ei, veţi afla cum a învăţat omul să-şi folosească mintea pentru a analiza cosmosul, încă de atunci. La apogeul culturii elene, bazele pentru crearea ştiinţelor moderne erau deja create.
Că nu-i bine să asculţi orbeşte de ceea ce auzi în jurul tău o să vă convingeţi repede, parcurgând paginile despre Evul Mediu. Apoi, odată ce povestea lui Mlodinow ajunge la primele licăriri ale Renaşterii, o să puteţi recunoaşte câte ceva din ceea ce ştim noi despre ştiinţă. Încă de atunci, inginerii şi inventatorii au început să schimbe lumea, iar spiritul antreprenorial - nevoia de a câştiga mai mult,mai repede şi mai uşor - a fost prielnic dezvoltării ştiinţei şi tehnicii.
Tot studiind evoluţia oamenilor, Leonard Mlpdinow a ajuns la concluzia că în ştiinţă nu există vedete. Sigur că unii cercetători - cum ar fi Isaac Newton, Charles Darwin sau Albert Einstein - oameni cu o excepţională înzestrare intelectuală, au reuşit să definească nişte concepte universale. Dar meritul nu e doar al lor, spune Mladinow, ci şi al celor care, înainte ca ei să se fi născut, au cercetat şi au descoperit fărâme de adevăr.
Interesant este că, indiferent cum ni i-am imagina noi, aceşti oameni de ştiinţa n-au fost numai nişte şoareci de bibliotecă. Spre exemplu, citind despre viaţa şi descoperirile lui Charles Darwin (1809 - 1882), cel care a articulat teoria evoluţionistă în forma sa cea mai cunoscută, o să aflaţi cum poate curiozitatea să schimbe nu doar o viaţă, ci miliarde. Fiu de medic, Charles renunţa în tinereţe la ideea de a urma şi el cariera tătălui şi îşi punea în gând să devină pastor. Deşi curios, nu era un student eminent. Până la urmă, nu devine pastor, ci îşi urmează drumul pe care îl crede potrivit pentru sine şi ajunge exponentul unor idei pe care Biserica le dezaprobă chiar şi astăzi: cele ale evoluţiei omului din maimuţă.
Iar descrierea aventurii descoperirilor şi a transformării lumii continuă, până aproape de zilele noastre.
Albert Einstein, unul dintre cei mai importanţi oameni de ştiinţă din istorie, spunea, la şaptezeci şi şase de ani, că ceea ce l-a motivat mai mult în viaţă a fost dorinţa de a înţelege necunoscutul. “Drumul către acest paradis... s-a dovedit demn de încredere şi niciodată nu am regretat că l-am ales”, scria el. Iar cartea asta s-ar putea să vă deschidă pofta să o apucaţi pe acel drum....
O găsiţi la Librăria "Donaris", de pe stada Nicolae Bălcescu, nr. 26.
Cine este Leonard Mladinow
Fizician,scriitor şi scenarist american, Leonard Mladinow s-a născut în Chicago. Tatăl său a fost o victimă a Holocaostului. Neavând ce citi într-o perioadă petrecută într-un chibuţ, Leonard s-a apropiat de fizică. A devenit doctor în această ştiinţă şi a ajuns scenarist la serialele MacGyver şi Star Trek: Generaţia următoare. Practic, autorul „Odiseei umane” e un om de ştiinţă care înţelege lumea şi povesteşte frumos ceea ce ştie.
