Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Ai grijă, fii atentă: să fii atunci şi-acolo...!Mă hodinesc... vin mâine... sunt gata de plecare,mai am doar două vorbe de spus/lăsat în urmă,şi-ncep întâia filă din cartea următoare!E cartea ta, frumoaso... pe care-o scrii întrunaşi-o dai celor cu sete şi foame de lectură,chiar şi neputincioşii n-au încotro şi-ascultăcitiri şi recitaluri din opera ta pură!Citiri şi recitaluri sub sfinte candelabre,sub lună, sub ...

Sigur că da! După moarte, Poeţii, indiferent de nume ori pseudonim, nu „există” decât prin Pomenire, adică „bârfindu-i” rău sau bine şi cetindu-le cărţile! Tot la fel cum zice Nichita Stănescu „nu există fulger fără fulger”, putem afirma (fără rezerve) că „nu există Eminescu fără Eminescu”, „Dante fără Dante”, „Ivănescu fără Ivănescu”, „Esenin fără Esenin”... dacă uităm să le mai rostim re/numele şi dacă uităm să le mai deschidem � ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Hai să ne sfădim fără sâc! sâc! - / să ieşim din iastă fundătură,să fugim din ist calabalâc/ şi din iastă acră mură-n gură!Hai să ne jucăm de-a omul... hai.../ hai să dăm la cai bună vestire -cailor, di/stinşii noştri cai/ în război şi-n pace şi-n iubire!Cailor - la trap şi în galop,/ în buiestru şi-n zăbală - fie-iscrisei voastre sufletul meu rob,/ hai să dăm o şansă veşniciei:fără voi, nu are nic ...

Din colecţia "Cele mai clare poezii rămase tablou"  De când îl ştiu, ZICE CĂ-I CEL FĂRĂ FOLOSşi fără haz...şi nu mai vrea să treacă printrece se numeşte relativ şi absolut,nici să rămână, nici să iasă, nici să intre! Cum să rămână-ntr-un aicea ordinar?de ce să plece din acest infern – [pe care(l)-a călărit spre-un paradis plictisitor] –pe care (încă) tot mai stă (frumos) călare? Unde să intre...când e-o poartă-n faţa lui,pe care vede "stai", "pericol ...

Ieri, după utrenie, cam pe la unsprezece ceasuri şi treizeci de minute, mi-a bătut (la poartă) Maria din Deal!    Şi mi-a bătut şi Iolanda Cremene! Ca să mergem la Maria din Vale! Ca să-l comemorăm pe poetul Nicu Scarlatină, pseudonimul lui Costică Scabie, dar şi Doctor în Piele! Sigur că da! Cum să nu mă duc? Mai ales că la pomenirea poetului Gheorghe Jugastru, pseudonimul lui Vasile Carpen, n-am reuşit să ajung din cauză că, aşa cum ziceam în ziarul de vineri, mi-i d ...

Din colecţia "Cele mai triste poezii rămase tablou" Aceasta-i clipa cea ne/fastă a plecăriispre-ncoace: clipa coborârii ÎN LUMINĂde alt/ceva ne/cunoscut, de alt/cevane/aşteptat, ne/răbdător...să nu mai vinăîntr-un prezent care se naşte, stă şi moarecât ai clipi, fără-napoi, fără-nainte,exact cât ţine veşnicia dintre douăalăturate, reci şi singure morminte! Într-un prezent care n-a fost şi nici nu estedecât un fel de răzbunare triumfalăa rătăcirii, a iubirii ş ...

Dragă (şi aproape in/acceptabilă) Marie din Vale, aştept cu aleasă ne/răbdare să se facă Duminică şi să te onorez cu prezenţa mea la Şezătoarea pe care o „ţii” în memoria poetului Nicu Scarlatină, pseudonimul lui Costică Scabie! Pe Scabie îl cunosc de când am contractat nişte râie în autobuzul 9! Şi m-am dus valvârtej la cabinetul lui, că era Medic de Piele! M-a tratat cu leşie din cenuşă de ciocane de păpuşoi, cu secărică şi femur de păsărică-n smântân ...

    Dragă (şi aproape in/descriptibilă) Marie din Deal,     Dă-mi voie să-ţi cer iertare şi să prezint scuze pentru că nu am "răspuns" invitaţiei de participare la şezătoarea literară organizată întru comemorarea poetului Gheorghe Jugastru (pseudonimul lui Vasile Carpen) şi-ţi promit (fără vro rezervă de sinceritate şi solemnitate) că am să-l rog frumos şi corespunzător şi din tot sufletul [pe camaradul meu POM (Prieten Ofiţer Moldav) Romică Bălan] să fie exig ...

Din colecţia "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" E gata să înceapă... de-o viaţă îmi tot zice:păcătuieşte, cântă şi mergi pe catalige,aleargă după vulturi şi după caii popii,nu sta în aşteptare... oricum, eu mă apropii...oricum, secunda ceea va fi cea mai frumoasăcând voi veni stăpână, suavă şi mireasă,când voi ajunge-n poartă şi am să plâng sub tei,şi-ar fi frumos şi bine să fugi şi să nu vrei!E gata să înceapă... simt că-i pe-aici, pe-aproape,i- ...

  Demult, pe vremea celor Şapte ani de Acasă... o rog pe Mama să mă lase să mă duc (şi eu) ca hăitaş/hăituitor la o vânătoare de lupi! Nici acum nu realizez de ce m-a lăsat, însă, la plecare spre Pădurea Statului, îmi zice clar: „O să-ţi pară rău! Toată viaţa o să regreţi!”... Şi m-am dus bucuros! Ş-am hăituit corespunzător! Ş-am văzut o Pădure plină cu Zăpadă Însângerată! Ş-am văzut o Pădure plină cu Oameni satisfăcuţi de atâta şi atâta Ucider ...