Către Doamna Doi (II)

Scris de Marți, 18 Mai 2021

Da...exact aşa încep: "Dragă doamnă Doi, te anunţ că tăcerea nu mai e de aur. De multă vreme, e o tinichea coclită, un hârb, o bagatelă. Dacă tu taci din cauza prietenei tale, doamna Lui, faci o greşeală catastrofală. Mai ales că ţi-am spus de când hăul să nu pui…

Către Doamna Doi (I)

Scris de Luni, 17 Mai 2021

Acum, la fără un sfert, se împlinesc şase luni, cinci săptămâni, patru zile, trei ore, două minute şi-o clipă de când aştept un cuvânt drept răspuns de la tine. Măcar un cuvânt, dacă mai multe nu vrei, nu poţi ori nu ştii. Şi ştii foarte bine ce au însemnat şi…

Doamna Ta și Domnul Tu (V)

Scris de Sâmbătă, 15 Mai 2021

Şi scrie pe zăpadă, şi corectează, şi mai scrie o dată, şi mai corectează o dată!...Şi, mai un viscol, mai o moină, mai o negură!... Literele se strâmbă, cuvintele încep să nu mai poată fi citite, pricepute!... Şi scrie din nou!... Şi corectează din nou!... Hai, ia nuiaua, că degetul…

Doamna Ta și Domnul Tu (IV)

Scris de Vineri, 14 Mai 2021

Hai, gata cu vorbăria, gata cu pregătirea, gata cu somnul raţiunii, gata cu palavrele despre cuplul romantic absolut! Ia degetul (ori nuiaua) şi începe să scrii ce ziceai că nu trebuie să scrii! Începe din margine! Din marginea stângă şi de sus în jos, după un vechi şi străbun obicei,…

Doamna Ta și Domnul Tu (III)

Scris de Joi, 13 Mai 2021

Gata, nenea Viscol s-a stins! Nu mai bate! Omătu-i cât pomii! Merg pe casă! Şi mă uit în zare! Şi-mi zic: "Iată cât loc de scris! Iată câtă arie albă! Poţi să scrii de aici până la doamna Ta! Dar e foarte departe până la ea! La cât de multă…

Doamna Ta și Domnul Tu (II)

Scris de Miercuri, 12 Mai 2021

Da, sunt convins că ai citit ziarul de ieri, dar nu mi-ai spus cum să încep scrisoarea pentru tine. Dacă ţi-a fost greu să te duci la Poştă, de ce nu ai trecut pe drum, pe lângă poarta mea de triumf... şi să-mi zvârli învăţările tale-n grădină, n-ogradă, pe casă,…

Doamna Ta și Domnul Tu (I)

Scris de Marți, 11 Mai 2021

Am aproape o viaţă de când n-am mai desenat nici o vorbă, nici măcar o literă pentru tine, doamna (mea) Ta! Mă grăbesc să-ţi cer şi să te conjur să-mi dai iertare, să-ţi prezint toate scuzele şi să fii îngăduitoare cu eu(l) meu fizic, psihic şi chimic... şi oricum o…

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (VI)

Scris de Luni, 10 Mai 2021

Iată, mă aflu (iarăşi) Mâine...un (fel) de Azi aşteptat întotdeauna! Sigur, sunt Mâine...însă mai târziu cu zece ani, exact în colţul drept, pe care-l realizează aia Paralelă şi aia Perpendiculară când "dau una-n alta, ca proastele", vorba poetului Mircea Dinescu. Femeia mea cerşetoare nu mai stă cu mâna întinsă, nu…

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (V)

Scris de Sâmbătă, 08 Mai 2021

Da...sunt oameni care cred în eternul Mâine, chiar de-s cerşetori, chiar de-s dezmoşteniţi ai sorţii, chiar de-s convinşi de zădărnicia cestei aşteptări, cum erau fenicienii aşteptându-şi corăbiile să vină la ţărmuri, deşi ştiau că sunt scufundate pentru totdeauna. Da...sunt oameni pe marginea drumului şi pe marginea lumii, a căror tenacitate-i…

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (IV)

Scris de Vineri, 07 Mai 2021

Da...aşa am visat-o pe femeia tristă, aşa l-am visat pe copilul vesel...aşa am visat că cerşesc o gogoaşă, două gogoşi!...Şi aşa de mult aş fi dorit să nu mă trezesc, să nu mă trezească imbecilii de la etajul acela...şi să rămân aşa, în colţul şi-n unghiul drept, pe care-l face…

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (III)

Scris de Joi, 06 Mai 2021

Da, cu palmele întinse spre Mâine...aşa stau şi cerşesc pe partea dreaptă, în unghiul drept, care se face când strada Paralelă dă-n cea Perpendiculară dacă vii din cealaltă Parte, şi pentru că mâine-i ziua Promisiunii!...Fiindcă deja-i Mâine şi, iată, exact din cealaltă Parte vine femeia tristă cu copilul vesel...dar nu…

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (II)

Scris de Miercuri, 05 Mai 2021

Şi, toată ziua, după monologul copleşitor al femeii cu plod vesel, râsul cestui prunc mă urmăreşte, mă haşurează, mă perforează, nu mă lasă nici măcar o clipă să-mi văd şi de celelalte trebuinţe la fel de banale sau la fel de importante. Spre fundul serii, când lumina se îngână cu…

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (I)

Scris de Marți, 04 Mai 2021

Exact pe colţul drept, în care strada (aceasta) Paralelă se întâlneşte cu strada (aceea) Perpendiculară...(adică pe marginea gardului plumburiu, dar şi pe marginea lumii cătrănite şi indiferente)...o mamă tristă...(chiar foarte tristă)...şi un copil vesel...(chiar foarte vesel)...aşteaptă atenţia şi mila trecătorilor grăbiţi...(chiar foarte grăbiţi)...de la vorbă la faptă. Mă apropii de…

O scrisoare pierdută... de un Câine

Scris de Sâmbătă, 01 Mai 2021

Trec pe lângă biserică. Lângă clopotniță găsesc o scrisoare Și-o cetesc. Și iată ce aflu. ”Mă prenumesc Turturel. Turturel... şi-atât. Eu n-am nume. Pentru că nici părinţii mei n-au. N-au avut, adică. Fiindc-au murit. Au fost ucişi după ce m-au făcut pe mine, pe sora mea şi pe fratele meu.…

COPILĂRIE FABULOASĂ (IX)

Scris de Vineri, 30 Aprilie 2021

Cred că flăcăiandrul tristei figuri trebuie să se oprească. Trebuie să-l rog să facă o pauză de respiraţie. Pentru mine, nu pentru el. El, aflat abia la marginea dinspre început a şcolii, are mai mult calm decât mine... şi mai multă înţelepciune. El, acest exemplu de model al Tristeţii, suportă…

COPILĂRIE FABULOASĂ (VIII)

Scris de Joi, 29 Aprilie 2021

Sigur că da! Iată, încă puţin... şi se sfârşeşte Adormirea Sale! Se sfârşeşte Sfânta Așteptare, oare?... Dacă se sfârşeşte Adormirea, nu înseamnă că vine Trezirea? ar fi frumos, nu? ar fi frumos/minunat să văd Trezirea Maicii Sale... în direct, în premieră! ar fi devastator să prind Trezirea Sfintei Sale exact…

COPILĂRIE FABULOASĂ (VII)

Scris de Miercuri, 28 Aprilie 2021

Mă uit! cum să nu mă uit? şi nu văd nimic! sau, mai bine zis, văd Nimic! el este: Nimicul! nu poate fi alt Ceva! nu poate fi alt Cineva! deoarece, dacă ar fi, aş vedea, nu?... Sigur că da!... Dar dacă nu ştiu eu să văd, ori nu pot…

COPILĂRIE FABULOASĂ (VI)

Scris de Marți, 27 Aprilie 2021

Da, gata, am ajuns, cred că trebuie să ne oprim, să-l ascult, să văd şi eu ce vede el în bezna asta minunată! Da... nu se mai aşează pe iarbă, nu se mai reazemă de plop! Nici eu! Caut să-i imit gesturile deoarece consider că numai aşa pot intra în…

COPILĂRIE FABULOASĂ (V)

Scris de Luni, 26 Aprilie 2021

Rămân tablou. Cum să nu rămân tablou când aud ce şi cum gândeşte şi cum percepe/pricepe ("Lumea") această ţâră de Om? Care Lume? - îmi vine să mă întreb şi să-l întreb... Cum, oare, el... (mezinul ţaţei Aglaia de pe vale... care mezin nici n-a început şcoala elementară/generală, cum i…

COPILĂRIE FABULOASĂ (IV)

Scris de Sâmbătă, 24 Aprilie 2021

Dinspre biserica din Bursucani se aude toaca de vecernie. Parcă se aude chiar şi preotul Victor Răşcanu cum coboară din casa cu cerdac şi cum se îndreaptă spre lăcaşul cu smerenie şi Adevăr. Parcă se aude tot cătunul cum se strânge pe la porţi şi merge (în şoaptă) să se…

COPILĂRIE FABULOASĂ (III)

Scris de Vineri, 23 Aprilie 2021

Vine, sigur că vine! Cum să nu vină ziua în care se coc pepenii?... în care merg cu tata în grădină şi-i alegem pe cei copţi?... în care aşteptăm să se întâmple ce mai pură şi simplă şi interesantă mâncare de pepeni?... o să vină şi mătuşa aia, şi mătuşa…

COPILĂRIE FABULOASĂ (II)

Scris de Joi, 22 Aprilie 2021

Cum scriam în ziarul de ieri, Vasile al ţaţei Aglaia stă rezemat de-un plop sădit de tata, pe marginea şoselei cu balast, care vine dinspre Galaţi, ori care duce spre Galaţi. Stă foarte trist pentru vârsta lui. Are şapte ani fără două luni. Io-s mai mare cu exact patru ani.…

COPILĂRIE FABULOASĂ (I)

Scris de Miercuri, 21 Aprilie 2021

Vacanţă de vară multă şi frumoasă. În fiecare dimineaţă, exact în secunda când soarele începe să se suie dinspre marginea Rădeştiului spre creştetul Zimbrului, iau "Păcală"(în versuri)... iau vaca (în versuri şi în proză)... iau varga (pamflet de corn, pentru educaţie şi lup)... zic mamei "sărut mâna, mamă!" (dacă nu-i…

Drumul și Marginea Copilăriei

Scris de Marți, 20 Aprilie 2021

Întotdeauna am considerat şi am crezut că ştiu foarte bine cum aşteaptă mama pe Drumul Copilăriei să mă vadă venind acolo. Mama vorbeşte cu tata despre nesimţirea mea, fiindcă am rărit cam des paşii până acasă. Tata ascultă şi tace. Şi nici nu fumează. Asta mai zic şi eu răbdare.…
Pagina 1 din 87