Chiar aşa! Oare unde o fi Maria? Oare „ştie” că i-am „călcat” domiciliul! Oare ne urmăreşte, cumva, de undeva? Dar, la urma urmei, n-am făcut nimic Rău! E limpede şi pentru Maria, credem! Ne-am comportat conform previziunilor sale, conform poruncilor sale! N-avem decât să-i mulţumim, să ne întrebuinţăm toată logica…
Nici un reacţie la sfârşitul cetirii! Nici un tremur, nici un cutremur, nici o clipire şi nici un semn că „a plăcut” ori „nu a plăcut”! Nimeni nu cercetează pe nimeni! Tuspatru suntem încremeniţi! Statui neputincioase în magherniţa celei a/numite Maria, celei care „şi-a pus caru-n piatră” – cum încă…
Chiar aşa! Oare cum se poate pune capăt MÂRŞĂVIEI în această Ţară, în acest Oraş? Păi, să cetim mai departe şi să vedem ce ne spune/sugerează Maria, da? E clar că asta vrea să ne înveţe, dacă am uitat, dacă nu ştim...sau dacă ne facem că nu ştim, da?...Prietenii mei…
Parol...stăm pe picioare, controlaţi de Tăcere, sub tabloul cu Gheorghe Pătraşcu cel Viteaz şi călare! Costică Prăpăd, Vasile Cherpedin şi Ion Mutelcă mă ţintesc în sensul rugăminţii de a ceti epistolia lăsată de Maria!...Sigur că da! Nu-mi pot permite să-i refuz pe prietenii mei, care prieteni mi-au demonstrat într-atâtea ori…
Ce să facem? Ce putem pentru ca să facem în aceste condiţii de presiune fizică şi sufletească? Oare de ce Maria ne-a făcut una ca asta? Oare unde s-a dus? Şi de ce a lăsat „casa” la discreţia amatorilor de „ghicit” în Cărţi? Perplexitatea nu vrea să cedeze! Ne mişcăm…
Sigur că da! Tuspatru suntem în magherniţa din care lipseşte Maria! Ordinea şi Curăţenia nu-s stridente, dar sunt impecabile! Pe mijlocul peretelui din stânga, dinspre Răsărit, vedem un tablou alb-negru, însă destul de clar, uşor de „ghicit” că ne „arată” „Intrarea lui Gheorghe Pătraşcu în Alba Iulia”!...Sub tablou, pe o…
Costică Prăpăd nu mai are răbdare şi propune să „încercăm” poarta, poate nu-i încuiată!... Sigur că da! O „încercăm”! Şi nu-i încuiată nici cu broasca, nici cu cheia, nici cu zăvorul! E descuiată, numai că nu-i deschisă! O deschidem! Şi ne apucăm de intrat! Şi ne dispare toată orice urmă…
Maria nu stă departe! De fapt, cum am zis în ziarul de ieri, Maria nu stă! Maria ghiceşte-n Cărţi! Ghiceşte mai bine decât autorii acestora! Însă, la urma urmei, ce-nseamnă să-i ghiceşti cuiva în Carte/Cărţi? Oare ce să-mi „vadă” în „Donul liniştit”? Să-mi aducă aminte că nu-i bine ce a…
Miercuri, 4 Decembre, anul curent, ora 10 şi 11 minute! Mă grăbesc să ajung la Maria, ghicitoarea mea în Cărţi! În multe mi-a ghicit pân-acuma, dar în „Donul liniştit” încă nu am rugat-o să cerceteze! Această scumpă Marie locuieşte-ntr-o magherniţă, pe strada „Ion Creangă”! Taman în coasta dreaptă a Galeriilor…
Despre Ţara din Patria noastră s-au spus şi s-au scris foarte multe minciuni, una mai gogonată decât alta! A fost lăudată când trebuia pusă la colţul istoriei! Când trebuia laureată, a fost pedepsită cu bârfa şi insulta şi sudalma de către tot felul de „responsabili” cu ţurca şi zaiafeturile prin…
Am treabă cu el. Importantă. Vreau să-mi dea două găuri. Dar nu poate. Cică-i ocupat. Se duce la mort. La un mort masculin. Care s-a stins aşa, pur şi simplu, de moarte bună. N-a suferit deloc. Mai degrabă l-a durut viaţa. Viaţa tuturor din jur l-a durut. Că pentru ei…
Mai dorm niţel! Fiindcă, vorba aia, degeaba mă salt cu noapte la cap şi cu ziuă la glezne, degeaba mă ridic pe oase la cântatul porumbacului haiduc, dacă nu-s bun de nimic, dacă plec şi risc să adorm în timpul mersului, nu? Sigur că da! Nu strică oleacă de somn…
Unii spun că era foarte bine: oamenii umblau din scofală în scofală şi fluierau de bucurie când vremurile purtau Coroană Regală! Alţii spun că era foarte rău: doar sărăcie lucie, sărăcie fără măsură...chiar şi puricii aveau păduchi...şi păduchii umblau cu paiul în gură! Unii spun că-i foarte bine în Republica…
Doamna mea ne(mai)văzută Livadă, te rog să mă ierţi pentru că nu ţi-am scris de mult! Nu ţi-am mai scris nu fiindcă nu mai am cerneală sau cretă sau creion sau maculator sau ţărnă pe jos sau omăt în grădină, ci fiindcă mi-a fost ruşine! E uşor de presupus şi…
Sigur că da! Părinţi de şcolari şi şcolari de părinţi, dar şi profesori responsabili şi respectatori la Catedra, pe Câmpia şi în Altarul Limbii Române – adicătelea împătimiţi ai Literaturii – vor să asculte şi să primească bine/vorbirea semenilor într-ale Artei Cuvântului! Drept pentru care, fiecare – straşnic dotat/înarmat cu…
Supranumit Violonistul fără de Arginţi, omul din titlu des/cânta la toate nunţile şi botezurile şi balurile şi divorţurile şi chefurile şi petrecerile şi sărbătorile din mijlocul părţii de Sud a Moldovei de Nord! Cânta chiar şi la îngropăciuni! Şi la orice fel de despărţiri şi împărţiri cânta! Fără nici un…
Iată ce i-a dictat poetul Marcel Măzăriche lui Vasile Vindereu, pentru ca să scrie pe lespedea şi pe crucea mormântului în care „doarme” grangurul „întrerupt” de cel mai straniu, dar şi sincer cetăţean de „onoare” al celui mai sigur/potrivit „loc de parcare”, al Cimitirului „Sfântul Lazăr”, adicătelea! Citiţi şi vă…
Aşadar, viteazul Vasile Vindereu a ucis un grangur! Cu premeditare şi cu sânge rece l-a ucis! Şi a ţinut neapărat să se „descarce” de păcat, povestindu-mi aceste amănunte spăimântătoare! Sigur că da! N-am cum să nu-l condamn pentru ce a fost în stare! Chiar dacă aş vrea să-l ajut spunându-i…
Şi uite ce-mi destăinuieşte/povesteşte Vasile Vindereu! „Chiar sunt convins că nu-ţi vine să crezi, dar pot să jur că eu l-am ucis pe cel de sub crucea asta! Pot să jur pe cuvântul meu de onoare, pe seriozitatea mea de onoare şi pe sufletul meu de onoare! Pot să-ţi aduc…
Tovarăşul Vasile Vindereu face la stânga, spre intrarea-n Cimitirul/ Dormitorul „Sfântul Lazăr”! Fac şi eu la stânga... şi-l urmez cam la un pas mai în urmă! Că doar sunt invitatul său, nu? Că doar are să-mi mărturisească „ceva” care nu mai suportă amânare, nu? Cred că are „ceva” pe suflet…
În fiecare dimineaţă, exact la ora când clopotele şi toaca (se) bat pentru chemare la utrenie, cetăţeanul Vasile Vindereu trece-nspre nord-vestul cartierului Ţiglina a IV-a, unde se întinde Dormitorul "Sfântul Lazăr"! Trece cu mers târâş-grăpiş, cu paşi mici şi egali, cu destulă prudenţă, dar şi siguranţă în sistemul său osos…
Recunosc până în pânzele albe, că până în pânzele albe voi fi Repetent! Şi până dincolo de pânzele albe am să spun: fii foarte atentă, fii foarte atent! "Nimic" în Mişcare însemnează "Tot" în Stare! valea-i un deal cu vârful în Jos, iar dealu-i o vale cu burta în Sus!…
Mărturisesc: am trăit şi trăiesc printre bolovani! Ăştia-s de toate mărimile şi de toate felurile şi de toate naţiile şi de toate categoriile şi de toate culorile şi de toate necesităţile: bolovani de câmp, bolovani de pus pe varză, bolovani de zile mari, bolovani de asalt, bolovani generali, bolovani particulari,…
„Mâine, taman la revărsatul zorilor, taman la ora naşterii tale, pe care cred că nu ai uitat-o, să fii acolo, negreşit, sub teiul din Dealul Ciorii! Pentru Revelaţie! Să nu lipseşti! Să nu întârzii! E unica dată când mă arăt! Altă şansă şi alt noroc n-ai să mai prinzi în…
