Divina Tragedia - Viaţa Liberă Galaţi
Aria cintezei şi ţeava de CH4 (II)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 30 Mai 2014
Da... cinteza trimisă special în ograda bisericii comandate de domnul Ion Emil Batog răspândeşte în aer şi umple văzduhul exact cu Aria Cintezei din Opera Dumneavoastră, atâta cât a fost şi câtă încă mai este străjuită sub scutul înalt al Divinităţii. Cântă în iureşul şi-n vacarmul specific unui oraş lăsat…
Aria cintezei şi ţeava de CH4 (I)
Scris de Ion Zimbru Joi, 29 Mai 2014
Stau în ograda mică a bisericii. Dacă biserica nu-i mare, nu poate să aibă decât ogradă mititică. Eu nu cred că ar fi frumoasă o biserică foarte mică într-o ogradă foarte mare. Şi tot la fel nu cred nici despre o biserică foarte mare într-o ogradă foarte mică. Şi nu…
Scrisoarea domnului Tu către doamna Ta (V)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 28 Mai 2014
Şi scrie pe zăpadă, şi corectează, şi mai scrie o dată, şi mai corectează o dată!... Şi, mai un viscol, mai o moină, mai o negură!... Literele se strâmbă, cuvintele încep să nu mai poată fi citite, pricepute!... Şi scrie din nou!... Şi corectează din nou!... Hai, ia nuiaua, că…
Scrisoarea domnului Tu către doamna Ta (IV)
Scris de Ion Zimbru Marți, 27 Mai 2014
Hai, gata cu vorbăria, gata cu pregătirea, gata cu somnul raţiunii, gata cu palavrele despre cuplul romantic absolut! Ia degetul (ori nuiaua) şi începe să scrii ce ziceai că nu trebuie să scrii! Începe din margine! Din marginea stângă şi de sus în jos, după un vechi şi străbun obicei,…
Scrisoarea domnului Tu către doamna Ta (III)
Scris de Ion Zimbru Luni, 26 Mai 2014
Gata, nenea Viscol s-a stins! Nu mai bate! Omătu-i cât pomii! Merg pe casă! Şi mă uit în zare! Şi-mi zic: "Iată cât loc de scris! Iată câtă arie albă! Poţi să scrii de aici până la doamna Ta! Dar e foarte departe până la ea! La cât de multă…
Scrisoarea domnului Tu către doamna Ta (II)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 24 Mai 2014
Da, sunt convins că ai citit ziarul de ieri, dar nu mi-ai spus cum să încep scrisoarea pentru tine. Dacă ţi-a fost greu să te duci la Poştă, de ce nu ai trecut pe drum, pe lângă poarta mea de triumf... şi să-mi zvârli învăţările tale-n grădină, n-ogradă, pe casă,…
Scrisoarea domnului Tu către doamna Ta (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 23 Mai 2014
Am aproape o viaţă de când n-am mai desenat nici o vorbă, nici măcar o literă pentru tine, doamna (mea) Ta! Mă grăbesc să-ţi cer şi să te conjur să-mi dai iertare, să-ţi prezint toate scuzele şi să fii îngăduitoare cu eu(l) meu fizic, psihic şi chimic... şi oricum o…
Te rog să nu uiţi de pedeapsă!
Scris de Ion Zimbru Joi, 22 Mai 2014
Să-mi fie ruşine obrazului! Cer iertare! Prezint scuze! Aştept pedeapsă! De ce? Fiindcă nu ţi-am mai scris de multă vreme, n-am mai scufundat condeiu-n călimară, n-am mai aşternut vreo două cuvinte pe coala de hârtie docilă şi răbdătoare. Şi albă. De fapt, dacă aş fi vrut cu tot dinadinsul, aş…
Amintiri din podul bisericii (VII)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 21 Mai 2014
Fără să am sau să nutresc metehne habotnice, poposesc (şi eu) în bazilica visată, promisă şi zidită de preotul Mitică Luca, ajutat de mulţi enoriaşi ai parohiei, cum spuneam. Merg pentru că am un fel de respect (deosebit de respectul general) pentru osârdia aflată la temelia cestei Ctitorii, pentru că…
Amintiri din podul bisericii (VI)
Scris de Ion Zimbru Marți, 20 Mai 2014
Aşa a spus: "Am să mă fac popă! Popă am să mă fac!"... Şi popă s-a făcut! Apoi, aşa a spus: "O să-mi fac biserică! Biserică o să-mi fac!"... Şi începe să-şi facă biserică! Unde începe să-şi facă biserică? Îi arată nea Ion Emil Batog unde-i bine să toarne piatra…
Amintiri din podul biserici (V)
Scris de Ion Zimbru Luni, 19 Mai 2014
Desigur, preoţii au fost totdeauna ţinte perfecte pentru atei, pentru eretici, pentru răi, pentru ipocriţi, pentru ingraţi, pentru maţe fripte şi coate goale, pentru cei negri în cerul gurii şi cu sufletul pestriţ. Cum se zice, nu-i nici o zi lăsată de la Dumnezeu să nu aud tot felul de…
Amintiri din podul bisericii (IV)
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 17 Mai 2014
Da, terminăm şcoala. Eu o termin cu doi ani mai înainte decât Mitică. El o termină cu doi ani mai târziu decât mine. Şi plângem. Zău! Eu plâng pe coclaurile Zimbrului...[(un Macondo (ne)omologat)]...el varsă lacrimi pe meleaguri bursucănene, unde Şcoala învăţătorului/directorului Ion Victor Răşcanu a plămădit, a frământat, a modelat…
Amintiri din podul bisericii (III)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 16 Mai 2014
Da, clădirea Şcolii generale e gata. Se apropie 15 Septembrie, când prima promoţie cu opt ani vine să participe la inaugurare, dar şi la un alt fel de Început pe bănci. Vin şi părinţii. Vin şi bunicii. Vin şi autorităţile locale şi judeţene. Vine şi Vasile Balşoi, preşedinte al Sfatului…
Amintiri din podul bisericii (II)
Scris de Ion Zimbru Joi, 15 Mai 2014
Iată câteva secvenţe dintre amintirile pregătitoare a ceea ce avea să fie mai târziu, adică tocmai acum! Iată câteva întâmplări fabuloase, câteva dintre pe/trecerile noastre, ale lui Mitică Luca şi ale mele, prin văzduhul şi prin pământurile purificatoare, tămăduitoare de suflete şi trupuri, dar şi înălţătoare de unde, până unde,…
Amintiri din podul bisericii (I)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 14 Mai 2014
Sâmbătă, cam pe la ora şapte, când comandantul bisericii, parasimpaticul Ion Emil Batog, deschide poarta şi uşa şi calea, mă găseşte în pod, exact deasupra intrândului în naos, cam la trei metri deasupra locului pe care creştinii îşi aştern fruntea să (se) roage, să (se) mărturisească, să-şi ceară iertare, să…
Strânge-ne de pe drumuri, nene primar! (II)
Scris de Ion Zimbru Marți, 13 Mai 2014
Da, nene primar, locuim pe drumuri! Dacă nu crezi, vino şi te uită! Exact cum îţi spuneam în ziarul de ieri, avem domiciliu mobil pe Oltului! Aici ne târâim zilele şi nopţile! Aici facem foame, suportăm "grija" celor care ne "iubesc" ori primim înjurăturile celor care ne urăsc! De-a lungul…
Strânge-ne de pe drumuri, nene primar! (I)
Scris de Ion Zimbru Luni, 12 Mai 2014
Mă prenumesc Turturel. Turturel... şi-atât. Eu n-am nume. Pentru că nici părinţii mei n-au. N-au avut, adică. Fiindc-au murit. Au fost ucişi după ce m-au făcut pe mine, pe sora mea şi pe fratele meu. Cu ghioaga i-au ucis nişte monştri cu suprafaţă umană. Trigemeni au ştiut să plămădească ultima…
Un bilet de tren şi o carte de rugăciuni
Scris de Ion Zimbru Sâmbătă, 10 Mai 2014
Moto: "Şi câinele, prieten bun cu luna,/ ham-ham! păzeşte fluierul de os... tot mai bătrân, Ion sapă întruna/ fântâni adânci, cu gurile în jos, să aibă apă cine-o fi să vină,/ în urma lui, pe singurul pogon... e vinovat şi n-are nici o vină:/ Ion (în sat) e poreclit Ion...…
Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (VI)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 09 Mai 2014
Sigur că da! Renunţ (şi în staţia de la CEC) să aştept şi să iau autobuzul! Cum să mă sui şi să înghit acelaşi aer cu ăştia, care-şi aruncă scuipatul şi mucii la întâmplare, care mânjesc teii (şi aşa schilodiţi de marii experţi ai Primăriei) şi murdăresc atmosfera cu prezenţa…
Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (V)
Scris de Ion Zimbru Joi, 08 Mai 2014
Cum ziceam în ziarul de ieri, am ajuns şi sunt în staţia de autobuz din faţa fostei Agenţii CFR. Mai exact, lângă PC. Nu ştiu ce (mai) face, ce (mai) este, cum (mai) este şi ce se (mai) spune despre PC. Îl rog pe un nene mai îngrijit la figură…
Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (IV)
Scris de Ion Zimbru Miercuri, 07 Mai 2014
Da, ajung în Bădălan, însă toată lumea-i pe stradă, prin cârciumi şi pe la colţuri, pe maidane şi prin ogrăzi! Nici un loc mai ferit, mai ascuns, aşa, să pot şi eu interveni-n fundul alcătuirii mele, fiindcă mâncăriciul parcă ştie că mi-i ruşine să mă scarpin şi să scap de…
Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (III)
Scris de Ion Zimbru Marți, 06 Mai 2014
Sigur că da! Americanii sunt pe Lună, gălăţenii aşteaptă să se întunece de noapte şi să se uite în sus, poate-i plin satelitul natural, şi poate-i senin, şi poate-i văd pe yankeii temerari cum sunt de şase ori mai uşori decât aici, pe mărgica de lut! Iar eu, nemernicul şi…
Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (II)
Scris de Ion Zimbru Luni, 05 Mai 2014
Cum spuneam în ziarul de ieri, sunt Toader naimaD, locuiesc lângă strada Frunzei...şi, din când în când şi din ce în ce mai rar, mă plimb prin Noul Oraş/Galaţi. Mă plimb să văd unde, de unde, până unde încotro, de ce şi pentru ce...cum evoluează o populaţie scăpată de sub…
Zgomot, mâncărime şi lehamite fără cusur (I)
Scris de Ion Zimbru Vineri, 02 Mai 2014
Bună ziua. Mă numesc Toader animaD, am domiciliu in/stabil pe strada Frunzei. Spun in/stabil deoarece, odată şi odată, vorba cântecului uitat pe nedrept, "păsărică, mută-ţi cuibul şi te du!"...în marele Dormitor subteran. Nu?...Sigur că da! De carieră, sunt ofiţer/marinar de apă dulce, de apă sărată, de apă plată, de apă…
