O carte „altfel”, în librăriile germane: copiii sunt învăţaţi că homosexualitatea este ceva normal

O carte „altfel”, în librăriile germane: copiii sunt învăţaţi că homosexualitatea este ceva normal
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

“Unii copii sunt crescuţi de două femei, alţi copii sunt crescuţi de doi bărbaţi” – este una dintre cunoştinţele cu care trebuie „înarmat” pentru viaţă ţâncul de 5 ani

Copiii sunt pregătiţi, în Germania, să accepte, cu ajutorul unor povestiri, situaţii dificile, respectiv traumatizante pentru ei din punct de vedere psihologic, precum venirea pe lume a unui frate sau a unei surori, divorţul părinţilor sau moartea cuiva apropiat. Există însă în librăriile germane şi cărţi care îi ajută pe copiii persoanelor cu orientare homosexuală să înţeleagă preferinţele relaţionale ale părinţilor şi chiar concubinajul mamelor sau al taţilor cu persoane de acelaşi sex.

În Germania există cărţi speciale destinate educaţiei copiilor şi pregătirii lor pentru viaţa adultă. Tematicile sunt numeroase, bine alese, argumentate şi înfăţişate prin scurte poveşti adaptate nivelului de înţelegere al copiilor de diferite vârste. Parcurgând asemenea lecturi, copilul poate înţelege şi interpreta mai uşor posibilele evenimente traumatizante din viaţa lui (moartea cuiva drag, divorţul părinţilor, unele tipuri de abuzuri etc.), îşi poate elabora propriile strategii de depăşire a momentelor critice, prin empatizare cu personajele poveştilor, producându-se în final acceptarea situaţiei.

Tot din cărţile germane (în România oferta de asemenea lecturi este practic inexistentă şi nu poartă amprenta unor specialişti psihologi şi pedagogi) copilul învaţă cum să devină mai puternic. Sunt prezentate personaje îndrăgite în situaţii de viaţă diverse, tensionate sau care produc anxietate – de la conflictele din mediul şcolar şi până la vizitele la dentist.

Alte cărţi utile ajută copilul să recunoască tipurile de abuzuri cărora le poate cădea victimă (fie că este vorba de agresiuni sexuale sau de acte de persecuţie/dominare de către covârstnici), înarmându-l cu soluţiile de a reacţiona şi de a se apăra în astfel de cazuri. Multe dintre lecturi se referă, de pildă, la neacceptarea unui copil într-un colectiv, de către ceilalţi copii (fie că acesta este nou, străin sau prea sărac), oferind şi modalităţi de rezolvare a problemelor de acest tip, copiilor şi părinţilor deopotrivă.

Asemenea cărţi pot fi procurate nu numai din librării, ci de la orice bibliotecă germană. Educatorii şi învăţătorii valorizează pildele descrise în cărţile educative şi în permanenţă citesc copiilor acele poveşti care să-i ajute să devină puternici, independenţi şi pregătiţi pentru tot felul de situaţii delicate care ar putea să apară în viaţa lor.

„Vreau o carte de poveşti despre divorţ!”

Nu este nimic neobişnuit să ceri într-o librărie germană o carte de copii cu referire la o tematică strictă precum divorţul, despărţirea de bunici, acceptarea bolii cuiva apropiat sau o carte despre îmbolnăvirea/decesul animalului iubit. Frecvent în librării, la secţiunile de carte pentru copii, putem auzi cum asemenea cărţi sunt solicitate de către persoane de toate condiţiile sociale.

„Am doi părinţi. Amândoi sunt femei”

Dacă majoritatea cărţilor educative sunt deosebit de utile pentru părinţi, există şi lecturi mai „altfel” care ar putea provoca indignare colectivă într-o ţară majoritar creştin-ortodoxă precum România, unde de fiecare dată celebrele Gay-Parade se lasă cu bătaie între homosexuali, Poliţie, reprezentanţii Noii Drepte şi ai Bisericii Ortodoxe.

De pildă, una dintre cărţile aflate în librăriile din Hamburg şi adresate copiilor începe foarte frumos, cu noţiuni de interes pentru copiii avizi de cunoaştere. Din această carte putem citi că există familii cu mulţi membri, care stau în locuinţe mici, iar pe de altă parte există familii cu una sau trei persoane care au case foarte mari. Copilul înţelege astfel, în mod firesc, diferenţele de statut social dintre oameni, îşi poate dezvolta atitudinile adecvate de acceptare a celor mai bogaţi sau mai săraci dintre colegii săi.

Totodată, cartea menţionată descrie că există copii care au o familie, dar şi copii care au două familii (reprezentate din părinţii despărţiţi sau divorţaţi şi noii lor parteneri de viaţă). În acelaşi timp, pot exista copii care locuiesc numai cu mama, dar şi copii care locuiesc numai cu tata; unii copii, în schimb, stau şi la un părinte, şi la celălalt, se mai arată în cartea frumos ilustrată.

De altfel, în cărţile germane pentru copii nu este pomenită prea des instituţia căsătoriei, deoarece, ca şi în România, din ce în ce mai mulţi oameni preferă să trăiască în concubinaj şi să aibă copii în afara relaţiei maritale tradiţionale.

Din aceeaşi carte interesantă (mesajul ei principal îndeamnă la toleranţă şi înţelegere a deviaţiilor sociale, sexuale etc.) cei mici mai pot afla, în continuare, că există şi copii crescuţi de două femei (şi este ilustrat un astfel de cuplu de lesbiene) sau de doi bărbaţi (aici fiind desenaţi doi bărbaţi cu copilul lor).

Feriţi-vă de cărţile toxice!

N.R. Acest subiect pe teme de educaţie ne-a fost propus de o mămică din Germania care a ţinut să ne arate cartea şi ilustraţiile ei explicite. Doamna respectivă a dorit, sub protecţia anonimatului, să ne comunice şi propria părere cu privire la abordarea temei homosexualităţii într-o cărticică frumos ilustrată destinată îmbunătăţirii cunoştinţelor de cultură generală ale copiilor 5-6 ani.

„Dacă majoritatea cărţilor întâlnite care tratează asemenea teme sunt deosebit de utile, există şi altele care abordează teme inacceptabile pentru noi, ca şi creştin-ortodocşi şi care în România nu ar fi publicate. Dorind probabil să promoveze toleranţa, asemenea cărţi (cred că mai există şi altele decât cea găsită de mine), care învaţă copiii de la vârste fragede că asemenea dereglări sunt normale, pot fi toxice. Copilului meu nu îi voi citi astfel de cărţi niciodată!”, a ţinut să ne transmită cititoarea noastră.

Numărul mare de comentarii al cititorilor noştri cu privire la problematica relaţiilor gay aduse la cunoştinţa copiilor încă de la cele mai fragede vârste, generate de apariţia acestui articol, ne-a determinat să continuăm prezentarea faţetelor acestei problematici. Astfel, majoritatea cititorilor se declară indignaţi de „pervertirea” copiilor: “Orice părinte e îngrijorat. Cât putem să ne protejăm copiii, până unde? Cum să-i ferim de astfel de lucruri? Este bine să îi ferim? Cât trebuie să ştie, că de văzut vor vedea oricum, sunt parade ale acestor oameni şi sunt şi mediatizate. Cine ar putea să ne spună, doctorul de copii, psihologul, preotul?” sau “Nici nu vreau să mă gândesc că i-ar putea citi vreodată cineva (poate la grădiniţă sau la şcoală) copilului meu aşa ceva. Îngrozitor!”

Pe de altă parte, există şi voci care nu văd nimic anormal în faptul de a afla, de la vârte mici, cum funcţionează lumea în care trăim, chiar dacă ne aflăm în Germania sau în România: “Copiii vin la şcoală cu filme şi imagini porno pe telefonul mobil. Credeţi că nu găsesc şi poze homo pe net pe care le iau?” sau “Nu cred că poponarii sunt un fel de vampiri de care apropii crucea şi se prăjesc pe dată”. Contrareplica unui cititor “anti” vine neîntârziat: “Nu apropii crucea şi se prăjesc dar recunoasteţi că este dreptul şi obligaţia mea să stau departe de ei şi eu şi copiii mei”.

Moscova, 2011, ortodocşii iau poziţie: copiii şi adolescenţii nu trebuie să asiste pe stradă la parade gay.

Copiii vs. perceperea relaţiilor homosexuale din lumea în care trăim este o dezbatere la ordinea zilei. Bisericile ortodoxe ale Europei de Est nu s-au sfiit să atace frontal această problemă. În vara acestui an, Biserica Ortodoxă Rusă aprecia pozitiv stoparea unei parade gay la Moscova precizând, prin părintele Vsevolod Chaplin, şeful Departamentului Sinodal pentru Biserică şi Relaţii Publice, că astfel „a fost împiedicată o propagandă în favoarea relaţiilor gay la care ar fi putut să asiste copiii şi adolescenţii de pe stradă”.

„Poporul rus şi-a exprimat deja opinia că homosexualitatea este un păcat şi că nu doreşte să asiste la parade sau evenimente care promovează relaţiile gay”, preciza înaltul prelat ortodox rus.

„Ar trebui să spunem clar şi în mod public, poporului nostru şi ţărilor vecine: noi vrem o Rusie liberă de orice formă de propagandă în favoarea perversiunilor, pornografiei, pedofiliei, traficului de alcool; noi luptăm pentru o Rusie liberă de trafic de droguri”, mai declara părintele Vsevolod Chaplin.

La rândul ei, Biserica Ortodoxă Sârbă a condamnat parada gay planificată să se desfăşoare la Belgrad în această toamnă, dar anulată din cauza faptului că pe străzi ar fi putut să iasă măcel. Prea fericitul patriarh sârb Irineu a punctat, în discursul său, faptul că „parada ruşinii” este o acţiune „pestilenţială” cu impact negativ asupra societăţii sârbe şi mai ales asupra tinerei generaţii.

Nu numai în ţările majoritar ortodoxe au loc replici şi proteste violente cu ocazia paradelor gay, ci şi în unele ţări catolice precum Croaţia. Nu mai devreme de luna iunie a acestui an la Split au fost arestaţi 100 de localnici care s-au încăierat cu manifestanţii gay. Aceştia din urmă s-au plâns vehement forurilor europene şi internaţionale de ostilitatea “catolicilor înverşunaţi” din Croaţia,  faţă de exprimarea liberă a orientării homosexuale, în condiţiile în care această ţară se pregăteşte să intre în UE.

Biserica Ortodoxă Română condamnă negarea identităţii familiei creştine tradiţionale

Şi Biserica Ortodoxă Română a condamnat, în repetate rânduri, încălcarea valorilor etice şi morale ale societăţii prin parade străine de tradiţia bimilenară a poporului român. Cea mai recentă luare de poziţie a fost exprimată cu ocazia organizării la Braşov, în primăvara acestui an, a concursului „Mister Gay Europe”, la care au participat cei mai frumoşti reprezentanţi ai comunităţilor gay de pe bătrânul continent.

Comunicat de presă: “Patriarhia Română consideră inoportună orice manifestare publică prin care sunt negate direct sau indirect identitatea, integritatea şi demnitatea familiei creştine tradiţionale şi valorile etice şi morale ale societăţii. Astfel de manifestări, străine de tradiţia bimilenară a poporului român, nu fac altceva decât să creeze tulburare şi confuzie în detrimentul familiei şi al societăţii româneşti actuale. Biserica Ortodoxă Română, atât la nivel central, cât şi local, derulează numeroase proiecte şi programe pastoral-misionare, social-filantropice şi spiritual-educaţionale destinate susţinerii familiilor aflate în dificultate. În acelaşi timp, în ultimii ani, s-a acordat o atenţie specială problemelor cu care se confruntă familia astăzi, într-un context secularizat (sărăcie, avorturi, violenţă domestică, abandonul şcolar, copii ai străzii, dispariţia copiilor, şomaj, imigraţie etc) prin organizarea de conferinţe internaţionale, seminarii, colocvii, dezbateri în eparhii şi şcolile teologice şi abordarea acestei teme în pastorale, predici, cateheze şi presa bisericească. În acest sens, posturile de radio şi televiziune TRINITAS ale Patriarhiei Române – de două ori pe săptămână – au în grila de programe emisiuni de apărare şi promovare a valorilor familiei, iar in publicaţiile Lumina sunt acordate constant spaţii largi unor articole şi materiale documentare pe aceeaşi temă”.

Articol preluat de pe http://romaningermania.ro

Citit 3759 ori Ultima modificare Vineri, 28 Octombrie 2011 22:57

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.