"Basarabia e România", aşa sună mesajul pe care îl putem citi inscripţionat pe zidurile clădirilor, pe stâlpi şi chiar lipit pe geamurile autobuzelor Transurb. Unele partide sau lideri politici câştigă din plin capital electoral sau imagine promovând unirea, dar, din păcate, până acum totul s-a rezumat doar la discursuri patriotarde şi la vizite peste Prut. Şi dacă Basarabia este România, iar România este în Uniunea Europeană, aşa s-ar cuveni să fie şi Basarabia!
De ani buni, Galaţiul a devenit, alături de alte oraşe, doar un popas pentru sutele de fraţi de peste Prut, care, redobândindu-şi cetăţenia, iau drumurile Uniunii Europene în căutarea unei vieţi mai bune. Dovadă că, în prezent, comunitatea din Diaspora a cetăţenilor Republicii Moldova tinde să devină la fel de numeroasă şi de puternică precum este cea românească. Tocmai de aceea am fost curioşi să aflăm ce şanse are Republica Moldova să devină membru UE şi câtă nevoie are Uniunea Europeană de basarabeni.
Vă prezentăm astăzi două interviuri în oglindă, cu Andi Cristea, europarlamentar PSD, preşedinte al Delegaţiei la Comisia parlamentară de asociere UE-Moldova, şi Dinu Gîndu, vicepreşedinte PNL Diaspora.
Andi Cristea, europarlamentar PSD: "În primul rând, Republica Moldova are nevoie de UE"
- Galaţiul a devenit, de ani buni, poarta de intrare a basarabenilor în Uniunea Europeană (UE), Serviciul de Evidenţa Persoanei şi cel de Paşapoarte fiind mereu aglomerate din pricina numărului mare de cetăţeni ai Republicii Moldova care obţin actele pentru a deveni cetăţeni UE. Galaţiul a devenit acasă pentru alţi mulţi basarabeni care aşteaptă plecarea în statele UE. Ce şanse are Republica Moldova să devină membru cu drepturi depline al UE?
- Motivul pentru care se înregistrează aglomeraţie la ghişeele de evidenţă a persoanei şi de paşapoarte este legat de proximitatea municipiului Galaţi de frontiera cu Republica Moldova, multe persoane care şi-au redobândit cetăţenia română alegând oraşul dumneavoastră pentru transcrierea actelor de stare civilă, de naştere a copiilor etc. În 2014, Chişinăul a semnat un acord de asociere cu Uniunea Europeană, un acord de liber schimb, iar vizele au fost eliminate. Concret, producătorii din Republica Moldova pot exporta fără taxe în spaţiul european, cetăţenii moldoveni nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Uniunea Europeană, două treimi din schimburile comerciale se realizează cu UE.
Privind realităţile anilor 2009-2010, s-au realizat progrese substanţiale, însă drumul apropierii de valorile europene este lung şi de multe ori dificil. România a semnat acordul de asociere cu UE în 2005, şi am aderat la UE 12 ani mai târziu. La acest moment este esenţial ca autorităţile de la Chişinău să implementeze reformele asumate în Acordul de Asociere, ceea ce e echivalent cu modernizarea administraţiei, servicii publice mai bune, combaterea corupţiei şi întărirea justiţiei s.a.m.d.
- Are nevoie UE de Republica Moldova? Şi, dacă da, pentru ce?
- Republica Moldova este ultima bucată de latinitate rămasă în afara UE. Cred că, în primul rând, Republica Moldova are nevoie de UE, pentru că istoria ne-a demonstrat că această construcţie este singura capabilă să genereze prosperitate şi securitate în Europa. Salariul mediu brut în ţara noastră s-a dublat în 2013 faţă de 2006. Priviţi comparativ parcursul României şi al Ucrainei, din 1989 până în prezent, faptul că noi am devenit membri UE şi NATO şi, analizând evoluţiile, vedem că apartenenţa la UE reprezintă conectarea cu sensul bun de curgere a istoriei.
Dinu Gîndu, vicepreşedinte PNL Diaspora: "Fără echivoc, UE are nevoie de Republica Moldova"
- Galaţiul a devenit, de ani buni, poarta de intrare a basarabenilor în UE, Serviciul de Evidenţa Persoanei şi cel de Paşapoarte fiind mereu aglomerate din pricina numărului mare de cetăţeni ai Republicii Moldova care obţin actele pentru a deveni cetăţeni ai Uniunii Europene (UE). Totodată, Galaţiul a devenit acasă pentru alţi mulţi basarabeni care aşteaptă plecarea în statele UE. Ce şanse are Republica Moldova să devină membru cu drepturi depline al UE?
- Galaţi, alături de Iaşi, Cluj şi de alte trei oraşe au devenit centre unde solicitanţii de redobândire a cetăţeniei din Republica Moldova pot depune şi solicita documente în vederea unei reparaţii istorice, respectiv pentru a obţine cetăţenia română. De aceea, în Galaţi se constată cu preponderenţă această aglomeraţie la ghişeele unde se pot solicita aceste servicii. La aceasta se adaugă şi numărul destul de mare de studenţi care vin cu bursă la Universitatea "Dunărea de Jos" şi pe care avem oportunitatea să îi educăm şi să le oferim aceleaşi oportunităţi de angajare pe care le oferim tuturor studenţilor.
Referitor la şansele de integrare ale Republicii Moldova în UE, observ, din păcate, că acestea sunt din ce în ce mai mici, din perspectiva situaţiei politice din Republica Moldova în special, precum şi datorită situaţiei politice din UE, care nu mai are aceeaşi deschidere pentru extindere, în actualul context internaţional, însă, repet, problema principală este legată de situaţia politică şi economică din Republica Moldova.
O altă cauză este, de asemenea, faptul că România nu a avut o strategie politică cu obiective coerente în această problemă. De altfel, cu o singură excepţie (PNL), partidele din România nu au o strategie coerentă şi serioasă pentru Republica Moldova, în condiţiile în care sunt partide care duc o luptă serioasă pentru voturile din Basarabia, oferind doar platforme vagi, cu un singur obiectiv foarte generos, Unirea, dar nu sunt capabile să propună şi paşii necesari în cadrul unei strategii decente şi pragmatice.
- Are nevoie UE de Republica Moldova? Şi, dacă da, pentru ce?
- În opinia mea, fără echivoc, UE are nevoie de Republica Moldova. Dincolo de realitatea cultural-geografică, Basarabia este România. Dincolo de chestiunile politice, care par subiective uneori, dacă discutăm din prisma problemelor demografice uriaşe din UE, este firesc să doreşti o imigraţie din aceeaşi familie.
- Cât de mare este comunitatea basarabeană din ţările UE, comparativ cu cea din România?
- Oficial, Ministerul de Externe din Republica Moldova raportează 240.432 de cetăţeni în UE, dar din discuţii cu persoane care se ocupă de diaspora din Basarabia, politicieni şi avocaţi specializaţi în cetăţenie şi probleme conexe, numărul de basarabeni în UE se vehiculează a fi între 600.000-700.000, după cum urmează: Italia - 200.000 cu cea mai mare comunitate la Bologna, Marea Britanie - 60.000, Franţa - 30-40.000, Irlanda - 20.000, Spania - 17.000, dar neoficial peste 50.000, Cehia - 10.000. Comunităţi mari sunt şi în Cipru sau Grecia.
Un număr mare de basarabeni este şi în România, dovadă cei care au votat în România la ultimele alegeri prezidenţiale.
Dificultatea mare provine din faptul că trebuie raportaţi cei cu documente strict din Republica Moldova la care există date oficiale pentru unele ţări: Rusia - 480.000, SUA - 49.000, Canada - 18.000 sau Germania - 14.500 dar aici apar (în cazul ţărilor UE) şi un număr mare de cetăţeni basarabeni cu cetăţenie româna, practic imposibil de depistat din cei 355.000 de cetăţeni cu documente româneşti aflaţi oficial în Germania.
Ce se întâmplă acum cu migraţia din Republica Moldova respectă tiparul migraţiei româneşti, cu excepţia faptului că o parte din migraţia din Basarabia se opreşte în România şi asta este un avantaj pentru noi. Gândiţi-vă, de exemplu, în ce situaţie am fi fost acum, fără medicii din Basarabia, în condiţiile în care exodul persoanelor calificate din domeniul medical din ţară a fost fără precedent. Până şi aceste tipare demonstrează, încă o dată, fără a fi nevoie, că Basarabia este România!
Suntem încă, din păcate, o familie destrămată, dar avem viitorul în faţă.
