Cu Neculai...la Una Mică (II)

Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Fiecare cu mica în faţă, eu şi Neculai din ziarul de ieri discutăm despre tovarăşul Vladimir Putin şi apucăturile sale hegemonice. Amicul bea cu mâna dreaptă, că nu-i stângaci. E cam stângaci în alt sens, cauză pentru care a păţit o droaie de belele. Bea tacticos, parcă e un zeu. Parcă bea ambrozie cu nectar. De fapt, bibicul mecanic are figură/alură de zeu. Zici că-i Adonis. În fiecare dimineaţă, lasă impresia că s-a dat jos din Olimp şi-şi poartă designul prin Cartierul Veseliei. E primul şi ultimul şi singurul zeu de pe strada Frunzei. Pe lângă dânsul, răposatul T. Cojocaru trecea drept semizeu. Apoi, cum mi se pare firesc, trebuie să roiască şi nişte eroi, şi nişte eroine prin jurul lui Neculai Adonis. Şi sunt vreo câţiva eroi şi vreo câteva eroine de toată bravada: Costică Tânjală, Marcel Balica, Nicoleta şi Lucia, (frumoase din magazinul doamnei şi domnului Cioromila), doamna Maria şi domnul Toader Damian...şi alţii în curs de formare. Fiindcă locul sfinţit de Neculai seamănă de departe cu Fierăria/Poiana lui Iocan. Cine nu crede, n-are decât să participe şi să-şi noteze aforismele şi propoziţiile rostite pe diverse registre vocale, în conjuncturi favorabile înţelepciunii şi trufiei contemporane. Personal, din iureşul acestor întâlniri am învăţat să nu fiu neam prost. Pentru că eternul meu preopinent zilnic a băgat foarte bine la căpăţână că-i mai bine să fii deştept şi s-o faci pe prostul, decât să fii prost şi s-o faci pe deşteptul. Nu?

Ridicăm micile pahare, le ciocnim elegant şi sorbim câte-o ţâră. Bibicul mecanic zice că tovarăşul Vladimir Putin, satrapul din Piaţa Roşie, ar trebui urgent să înveţe "Crimă şi pedeapsă" şi apoi să-i asmută pe alde sabaka înspre Apus. Îl cred, sunt de acord cu Neculai, chiar dacă pe Vladimir îl doare-n pulemiotă, adică-n mitralieră. Nu?

Îl abandonăm pe omologul Angelei Merkel şi ne propunem să discutăm puţin ori mai mult despre ciori. Despre ciorile noastre cele de toate zilele. Despre ciorile noastre in/dispensabile. Despre ciorile pe care unii şi alţii le vopsesc de zor. Le vopsesc automat sau manual...sau le studiază şi le încrucişează în aşa fel încât să fugă din ou direct vopsite, să nu se mai "prindă" lumea că-s foarte greu (ori imposibil) de integrat în cutare sau cutare structură. Neculai cică ciorile sunt mai uşor de dezintegrat, decât invers. Şi chiar îmi furnizează un morman de amănunte despre cum ar arăta o cioară integrată/dezintegrată în Europa, adică o eurocioară. Nu?

Citit 675 ori Ultima modificare Vineri, 08 Martie 2019 16:59

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.