Să (nu) te-ntorci... întoarcerea-i un semn/ al slăbiciunii (ne)(di)simulate, e un ajuns la capăt, un regret/ că mai frumos de-atâta nu se poate! Să (nu) te-ntorci... întoarcerea-i un fel/ de-a (re)cunoaşte falsul şi păcatul(in)toleranţei până la sfârşit,/ când cade raiul şi se nalţă iadul! Să (nu) te-ntorci... întoarcerea-i judeţ/ fără clemenţă pentru laşitate, pentru (ne)şansa de-a (nu) fi-nvăţat/ principiul "cum se cade cumsecade"! Să (nu) te faci că (nu) ai � ...

Şi, vorba distinsului meu învăţător, Ion Răşcanu, "ca să fie toată lumea sătulă şi copiii cu burţile goale", baba Maria, adică fosta mea găzduitoare şi actuala mea convivă întâmplătoare, scoate şi două texte pe care mi le-a dedicat "omul" său, Marcel Păpădie, cu prilejul aniversărilor mele! Şi le citeşte printre lacrimi! "tata mă roagă să măsor pământul/ pe care-a scris atâtea versuri mama/ cu sapa, toată viaţa învăţându-l/ să-mi strige blând: si vis am ...

Sprintenă şi radioasă, o babă plină (adică nu contra/babă ori vice/babă, cum se ierarhizează ofiţerii superiori ai Marinei Militare) iese cu aer concludent dintr-un salon de înfrumuseţare, se uită-n stânga şi-n dreapta, la cer şi la pământ, ca şi cum aşteaptă pe cineva să-i pună vro întrebare, se cată-n vitrină, îşi organizează un zuluf paralel cu supra/faţa şi cu năsucul fremătând a satisfacţie îndelung şi cu osârdie visată şi râvnită, dă din mânuţă ...

Vă ascundeţi în palate şi în găuri, chiar dacă ştiţi că nu vă caută nimeni! Vă place în mitocănie amestecată cu pâine şi circ, în sclifoseală omologată naţional şi în duplicitate certificată medical şi parlamentar! Vai vouă, sărmane substantive comune, cu capul gol, fără suflet, fără milostenie şi virtute, dacă nu aveţi nici un respect pentru Lege, nu vă este frică de Dumnezeu? În ochii voştri congestionaţi de microbul prostiei citesc numai lene, lux, l� ...

Astăzi se naşte Iisus, astăzi începe să vină tot ce a fost şi s-a dus iar să aducă Lumină (!)   Tot ce a fost mai frumos bate cu minte la poartă, bate de sus până jos, crede, iubeşte şi iartă (!)   Iartă părinţi şi copii, şterge greşeli şi păcate, pune pe masă, la vii, gânduri şi lacrimi curate (!)   Pune pe cruce, la morţi, flori şi aduceri-aminte, vine cu Steaua la porţi, cântă senin şi cuminte (!)   Cântă şi pleacă pe jos, vrea să ajungă la Cină (!) ...

Prietenul meu din Copilărie (dar şi coleg de Bancă în Şcoala Generală de 8 Ani, dar şi coleg de Bancă în Şcoala Profesională de 3 Ani, dar şi mucalit Purtător de Cuvânt al Candorii, Mihai Cujbă) a murit! A murit Pur şi Simplu, fără să stea la Rând, la Marele Rând al Trecerii, Rând care nu a fost respectat Niciodată! Cum să stai la Rândul Morţii când Viaţa devine Povară? Şi cum să nu te bagi mai în faţă când perspectivele Decenţei şi orizonturile Curăţiei Su ...

De câte ori am aşteptat/ sub felinarul afumat, să vină trenul de atunci,/ cu fluturi mov şi rochii lungi... şi se făcea (în ceas) târziu,/ şi-n suflet se făcea pustiu, dar trenul cel nu mai venea/ (de nicăieri) în gara cea!   Şi ce văzduh curat era/ în gara ta şi-n gara mea... aceeaşi gară până când/ s-au dus (cu toţii) în pământ cei călători, cel timp şi tren.../ şi a rămas doar un refren: oare cu ce se va-mbrăca/ (la nunta ei) mireasa mea?...   Şi tot visez.. ...

1. Bună dimineaţa, Doamna mea de când/ peste Deal de Zimbru s-auzea bătând/ inimă de fată, inimă din care/ trimiteai căldură vremii viitoare,/ trimiteai cuvinte din/spre Poezie/ pentr-un pui de zimbru singur pe hârtie,/ ultim prin poghiazuri, ultim în pădurea/ unde chiar lui tata i-a-nflorit securea/ când a vrut să taie lemne pentru crucea/ mâinelui de astăzi semănat atuncea! Bună dimineaţa, Doamna mea de unde/ trimiteai pe Valea Zimbrului secunde.../ şi-n tăcerea nopţii l ...

(!) dacă va fi să-ţi aminteşti vreodată/ vremea şi timpul visurilor tale,/ vezi să nu uiţi c-am fost şi eu cu tine,/ acolo şi atuncea, pe o vale,/ pe-un deal, pe-un drum de ziuă şi de noapte,/ încet, la o cişmea, la o fântână,/ sub liniştiri de trandafir sălbatic.../ ş-am stat ş-am auzit cum se îngână/ lumină cu-ntuneric, ochi cu lacrămi,/ apă cu sete...în limba română (!)   (!) ş-am stat ş-am auzit cum se îngână/ suflet cu dor, amar cu vindecare,/ greier cu c ...

1. Cerere de Cuie „vino, doamnă...vino, doamnă.../ să lăsăm urme pe brumă.../ şi să ne-nvăţăm ce-nseamnă.../ ş-apoi du-mă, ş-apoi du-mă!// du-mă fără nici o teamă,/ în ograda cu ispite,/ unde nu se cere vamă/ şi nimic nu se închide!// du-mă fără nici o şagă,/ în grădina cu poeme,/ unde viaţa stă (întreagă)/ la trăit prin crizanteme!// ş-unde moartea (şi ea, toată)/ vine ca o bucurie.../ (ce grădină, ce ogradă-n/ ceastă sacră simfonie!)// nu se-nchide ...